Comuna Drajna este situată în zona subcarpatică din nord-estul județului Prahova, în depresiunea  Drajna - Chiojd, flancată de culmile Pintenului Văleni-Homorâciu, pe ambele laturi ale gărlei omonime, fiind așezarea cea mai veche din zona Văii Teleajenului. Se învecinează , la est cu comuna Posești, la sud-est, cu comuna Aricești Zeletin, la sud cu comuna Predealul Sărari, la sud-vest, cu orașul Vălenii de Munte, la vest, cu comunele Teișani, Izvoarele și Măneciu, iar la Nord, cu comuna Cerașu.

     Satul Ogretin este așezat în nord-estul comunei Drajna, pe șoseaua Vălenii de Munte - Calvini - Buzău. Se învecinează cu Drajna de Sus, Cerașu și Râncezi.

Satul este brăzdat de dealurile: Mircea, Leurdeanu, Vârful Cornului și Vârful Roșu, care sunt acoperite cu pășune sau pădure.

Ca zone de deal: Bușa, Podu lui Vlad, Podul lui Șerban, Poiana Părului, Pleșei, Călinei, Seciului, Cășăriei, Călăghiei, Secăturei, Șireda, Pârloagele, toate situate în partea de vest  satului.

Văi: Purcărețu, Ogretinu, Trestia, Dragomirei, Podului, Călugăreasca, Rece, Mare și Cheabali.

Râul Ogretin izvorăște din vârful Leurdeanul și se varsă în râul Drajna la Moara Bolâneștilor. Face în cursul său zigzaguri la Reveicu și Stan Cioc.

 Denumirea localității trebuie raportată la vechiul slav „ograda” cu sens de îngrăditură. Numele ar deriva de la „o grădină” (grădina castrului de pe Grădiște, devenită apoi proprietatea moșnenilor drăjneni). În hrisoave din anul 1743 (RI IX 44) era scris „Ogradini”.

Monumentul comemorativ al eroilor din Drajna de Jos este înălțat în memoria celor căzuți în războiul din 1916-1919, reprezentat de o cruce și busturile a 2 ostași, crucea este așezată pe un soclu de beton și ornată în partea de sus cu plăci de marmură albă.

      Îndată după cucerirea Daciei de către romani, cunoscutul geograf şi astronom grec Ptolemeu Claudius consemna triburile care formau numerosul popor situat la nord de Dunăre şi numeşte principalele oraşe.

   Monumentul de pe ”Piscul Domnului” - Crucea este un obiectiv ridicat și iluminat în ziua de 28 mai 2000, în preajma sărbătorilor de Paște, pentru a marca trecerea în noul mileniu și în memoria eroilor care s-au jertfit pentru țară, începând cu daco-romanii, bătăliile împotriva năvălitorilor tătari din 1602, cele din timpul lui Radu Șerban de pe câmpul Stăneștilor.