Comuna este formată din satele: Cătunu, Ciocrac, Drajna de Jos, Drajna de Sus, Făget, Ogretin, Piatra, Pițigoi, Plai, Podurile, Poiana Mierlei, fiind înființată ca organizație teritorială la data de 16 februarie 1968.

Satul Drajna de Jos este brăzdat de două dealuri: la Nord, având 4 piscuri însemnate: Vârful Cetățeaua, Vârful Piatra, Piscul lui Bârsan și Piscul Domnului, iar la S-E, având vârfurile: Scafele, Pițigoiul și Vârful Perilor, acestea fiind pășuni. Între Piscul Domnului și râul Teleajen se află Câmpia Stăneștilor.

Satul Drajna de Sus  este străbătut de trei dealuri: 

• dealul de la N și E,  ce începe din muntele Craiu și se lasă spre sud printre râurile Drajna și Ogretin, terminându-se la confluența acestor ape prin „Muchia lui Pârpală”. Acest deal are următoarele piscuri: Piatra Lungă, Leurdeanul, Piscul lui Ciocan, Chilia, Piscul Trăsnit, Grădiștea și Muchia lui Pârpală.
• dealul de la V și S-V ce începe tot din muntele Craiu și se lasă spre sud printre râurile Drajna și Teleajenul, terminându-se la confluența acestor ape, cu Piscul Domnului, în satul Drajna de Jos, având ca piscuri: Cetățeaua, La Cruce, La Piatra și Piscul Domnului.
• dealul de la S și S-E numit Ciocracul cu piscurile: Scafele și Malul de răsună.

Poieni: Proșcanul, Pe Vale, Vaduri, Chilia, Groapa-Oii, Groapa-Largă, Groapa-Cornului și Poiana.

Vâlcele: Dragomirei, Valea cu Jugastri, Valea Podurilor, Groapa Oii, Proscanul, Pe Vale, Groapa Chiliilor, Groapa Oanei, Groapa Largă, Groapa Cornului, Groapa Cetățelei, Fundul Poienei, Sila, Voichița, Podureanca, Apa-Dulce și Sărățelul.

Râul Drajna izvorăște din Munții Tătaru , Vârful lui Crai (1.473m), trece prin comunele Cerașu și Drajna, apoi se revarsă în râul Teleajen, la extremitatea nordică a orașului Vălenii de Munte. Face însemnate zigzaguri la Moara după Vale, Râpa Corbului, Burdușei, Moara Mihaiu Popescu, Râpa Stan Bratu și la Plăișani.

  Denumirea comunei vine de la numele râului Drajna (numit și Drăjnuța până în localitatea Cerașu), care o străbate de la nord către sud, derivând din cuvântul „draj” care în limba slavonă înseamnă râu repede, energic, dar după Alexandru Barbu ar semnifica limită teritorială, hotar. Numele original se pare că era ”Drasna”

  Numele satului Ogretin îl raportăm la vechiul slav „ograda” cu sens de îngrăditură. Numele ar deriva de la „o grădină” (grădina castrului de pe Grădiște, devenită apoi proprietatea moșnenilor drăjneni). Se spune că locuitorii se trag din Dragomir Comișel, fratele lui Stan Comișel Sutașul, ambii din familia Pânteștilor. Ar fi o explicație a faptului că unul din primele documente scrise, cunoscute nouă, care atestă așezările de aici se referă la Ogretin și datează din 1486-1487. Numele original ”Ogretini”.

  Totuși primul hrisov de atestare se referă la satul Stănești (înglobat Drajnei de Sus) fiind datat 1 decembrie 1429, dat la Argeş, prin care Dan al II-lea, urmaşul lui Mircea cel Bãtrân, emitea un act de dănie unor boieri ai săi (Dumitru din Maniaci, Balea, Bârseanu) pentru satele: Maniaciul, Poienile Vărbilăului, jumătate din Izvoranii de la Dealu Mare - azi Valea Călugărească, precum și a treia parte din Stănești; citește mai mult...

  Un al doilea răvaș este scris între anii 1482-1495, în care Vlad Vodă Călugărul scrie Brașovenilor ca să înapoieze lui Nicula și Manglavit 450 berbeci cumpărați din țara Moldovei, care au fost tâlhăriți la Drajna.

  Despre această așezare a Stăneștilor putem aminti mai multe documente: 

• hrisovul din 19 iunie 1502 prin care Radu cel Mare confirmă lui Mogoș și Nanciu o ocină în localitate; citește mai mult...
• hrisovul din 24 aprilie 1510 emis de Vlad cel Tânăr pentru a adeveri o ocină Mariei, fiica lui Alaman; citește mai mult...
• hrisovul de hotãrnicie al lui Neagoe Basarab emis la 10 iulie 1517 prin care certifică moșnenilor (termen folosit pentru prima oară) din Stănești și Drajna hotarele moșiei lor „din jos, din piatra Berevoieștilor, drept în sus la curmătură, la piatra Șăbianului, la Piscul Găteștilor, la Vârtej, Piscul Globului, la gura Ogritinului, Drajna de Sus, Fântâna Teiului, drept în apa Teleajenului și Teleajenul în jos, iarăși în piatra Berevoieștilor”
• hrisov din 1582 emis de Mihnea Turcitul, voievodul Ţării Româneşti, întăreşte lui Nicula, Stan, Stanciul din Ogretin moşie în sat, în urma unei judecăţi, stabilind şi hotarele.

   Ogretinul, care, până în 1877, a aparținut de comuna Râncezi, mai e amintit și în alte evenimente din 1604, sau 1631, ca și Stăneștii de altfel în 1630, octombrie 1631, noiembrie 1631, 1632. În ce privește Drajna... nu ne lipsesc evenimentele consemnate. Astfel:

• la 28 aprilie 1631 un locuitor numit Dumitru din Drajna, cu soția și fiii săi, vând marelui vornic Hrizea biserica din Drajna, făcută de ei pe locul vornicului ... citește mai mult.... La semnarea actului erau martori: Drăgoi din Starchiojd, popa Vasile din Drajna, Pătru vătahul din Drajna, Vlaicu din Ogretin, Stoica vătahul din Cerășovi și Dumitru din Râncezi;
• la 1 iulie 1631, mai mulți săteni din Drajna și Ogretin își vânt ocinile, iar unii dintre ei se vând ca „rumâni” (șerbi) aceluiași Hrizea - mare vornic; citește mai mult...
• la 18 octombrie 1631 o călugăriță, pe nume Maria, vindea unele locuri din Drajna aceluiași vornic Hrizea; citește mai mult...
• la 20 octombrie 1631, un oarecare Crăciun își vindea și el ocina din Drajna și Stănești tot lui Hrizea; citește mai mult...
• la 28 decembrie 1631, o anume Anca și fiul său Mircan vindeau ocina din Drajna aceluiași dregător; citește mai mult...
• la 21 februarie 1632, mai mulți megieși (vecini) din Drajna și Costeni (la acea vreme aparținea de Drajna), se vindeau ca „rumâni” lui Hrizea, la fel ca și Neagoe și Radu din Stănești, care se vindeau împreună cu ocina lor. La încheierea ambelor acte semnau ca martori: Șerbu - vătaf din Bătrâni, Deadiul - vătaf din Călinești, Mihăilă - pârcălab din Drajna, Andronic - spătar din Mălăiești, Coadă - vătaf din Mâniaciu și Drăgan din Stănești; citește mai mult...
• la 17 martie 1632 este și documentul prin care Nan și Răducu din Drajna se vindeau ca „rumâni” aceluiași Hrizea, consfințind astfel concentrarea terenurilor și a forței de muncă aceluiași dregător, care nu peste mult timp (1655) se va ridica împotriva domnitorului; citește mai mult...
• la 5 ianuarie 1633, mai mulți megieși din Drajna și Stănești se vând rumâni lui Hrizea; citește mai mult...
• la 11 iulie 1655 trupele lui Gheorghe al II-lea Rakoczi, venite în ajutorul cui Constantin Șerban, după ce zdrobesc răzmerița seimenilor, dărăbanilor și roșilor, conduși de spătarul Hrizea, întorcându-se spre casă, poposesc „lângă Teleajen, pe câmpul Drajnei”;
• la 13 noiembrie 1712, Constantin Brâncoveanu emite un răvaș adresat boierilor "adeveritori şi hotarnici" orânduiţi să aleagă şi să hotărască toată partea de moşie a lui Mihai Cantacuzino, fost mare spătar, hotarele moşiilor Cătuneni şi Ogretineni, cumpărate de la megiaşii din Drajna, situate în hotarul Caraşului, jud. Saac; 1712 (7221); 
• în anul 1741 8 megieși din Drajna de Jos cer dreptate voievodului pentru o moară situată pe hotarul Stăneștilor;
• în luna aprilie 1776 Stan i Mihaiu vinde lui Mihaiu Bolîn moșie în hotarul Cătunului;
• 25 iunie 1771 Zapis (anafură) de judecață - Departamentul al 2-lea arată prin anafora că Mircea pîrcălabul din Drajna reclamă că ispravnicul Enache Rahtivanu a cerut și încasat darea de 40 de taleri de care satul fusese scăzut.
• 10 decembrie 1776 Zapis (anafură) de judecată - Vel vornicul arată prin anafora că Barbul și Marco din Drajna se plâng contra lu Toma și Nicolae Mirețul din Prejmer (Transilvania) că le-au luat niște cai și i-au  dus peste munți.
• la 31 octombrie 1780, Mihai Bolân și Dobra, soția răposatului preot Cernat din Drajna, se jeluiau lui Alexandru Ipsilanti înpotriva biv ceaușului Mareș din Buzău pentru o problemă financiară de 500 de taleri;
• la 2 iunie 1800, pitacul (poruncă, dispoziție) episcopului Buzăului în pricina dintre Dobra văduva, preoteasă din Drajna și băcanul Stavăr din Văleni, ginerele ei, pentru o „dârsă pe apa Teleajenului”;
• la 8 mai 1800 „diata” (testamentul) aceleiași preotese Dobra;
• la 14 iulie 1815 „înțelegerea dintre moșnenii Bolunești ot Drajna de Sus” pentru hotărnicia și împărțirea moșiei lor.
• 1 ianuarie 1841 Zapis dare în arendă o livadă din Drajna de Sus

 Mai multe documente pe Enciclopedia Drajna.  

   Cătunul aparținuse Drajnei de Sus, până în 1864, ca și cătunele Podurile și Sfoara Gradiștea. În 1864, au fost împroprietăriți 323 locuitori din Drajna de Jos și doar 18 din Drajna de Sus, de unde deducem că cei mai mulți moșneni erau în Drajna de Sus, iar numărul șerbilor era mult mai mare în Drajna de Jos. Drajna de Jos avea în subordine și cătunele: Chirițești, Făgetul și Podurile. Se menționează și urmele unui sat în Valea Stăneștilor, dar și urmele unui drum pavat (drumul roman) în Valea Dracului. În 1913 se constituie societatea forestieră „Drajna”.

   Nu se știe exact când a luat ființă școala în comuna Drajna. Se consemnează, DGJPH, că a fost înființată în 1870 la Drajna de Jos, în 1881 la Drajna de Sus, și în 1886 la Ogretin. Documente însă contrazic aceste date. Se știe că în 1838 funcția de învățător la Drajna de Jos o deținea Eneache Cotună (în funcție și în 1841), la Drajna de Sus Ilie Bolânu, la Ogretin Gheorghe Georgescu (unde învățau și copiii din Cătunu), iar în 1861 erau: Ioan Ionescu în Drajna de Jos, Ștefan Ogrătineanu, în Ogretin și Dumitru Bolânu în Drajna de Sus. 

   Dupã 1880 s-au pãstrat şi documente şcolare ca matricole, dãri de seamã la sfârşit de an şcolar, chiar şi cataloage (învãţãtorii generaţiei lui Spiru Haret: Teodor Popescu la Drajna de Jos). La data de 24 octombrie 1904 s-a inaugurat noul local de școală din Drajna de Jos. Inaugurarea a fost amânată, inițial fiind programată pentru 14 septembrie 1904. Vezi articol din ziarul Adevărul 31 august 1904. Vezi Adevărul din 16 septembrie 1904.

D. Harot, ministrul instrucțiunei publice, a plecat eri dimineată la ora 7 din Ploiești, pentru a se duce în comuna Drajna, unde a asistat la inaugurarea noului local de școală.

După solemnitatea inaugurărei, d. Harot a făcut o vizită d-nei Crețulescu, căreia i-a adus mulțumiri pentru donația făcută școalei: pământul și ajutor bănesc pentru construirea localului.

Dejunul l-a luat la d. Cireșanu, mare proprietar în comuna Vălenii de Munte. 

Seara, d. ministru s-a reîntors în Ploiești, unde a prînzit la d. Gh. Negulescu, fost prefect al județului Prahova.

D. Harot s-a reîntors seara în capitală.

Articol Adevărul

La data de 8 noiembrie 1933 a fost inaugurată Școala Cojocari din Drajna de Sus.

Astăzi 8 Noiembrie 1933 s-a inaugurat acest local de școala, în zilele înțeleptei domnii a M.S. REGELUI CAROL II

Find:

Ministru al școalelor Profesor D. Gusti,

Prefect al județului Ștefan Stroe Petrescu,

Revizor școlar C. Palancă,

Președintele comitetului școlar rural D. Bazilescu,

Secretarul comitetului D. Măndiță,

Directorul școalei Ioan A. Nicolaescu și

Primar al comunei GH. I. Cristescu.

Localul de școală s-a clădit cu ajutorul județului comunei, cooperativei de păduri Drajna și al locuitorilor.

Text piatră inaugurare Școala Cojocari Drajna de Sus

Vezi Piatră de inaugurare Școala Cojocari - Drajna de Sus AICI (fotografie Marin Văcărelu)

   Vestigiile arheologice atestă urme ale locuirii încă din epoca bronzului (Depozitul de seceri de bronz din Drajna de Jos), ca apoi în 106 să se construiască de către romani Castrul din Drajna de Sus ( cãrãmizi, obiecte de lut, ziduri şi multe alte obiecte artizanale aflate în diferite muzee din Ploieşti şi Bucureşti).

   Depozitul de seceri din bronz conține 240 exemplare și a fost descoperit în anul 1616 pe malul stâng al râului Teleajen, la 40 cm adâncime. Datează din anul 1400 îHr. Aceste piese sunt studiate pentru început de profesor Nicolae Iorga, după care sunt trimise Muzeului Național de Istorie . Piesele respective reprezintă : 7 spade, 16 vârfuri de lance, 13 securi, 2 securi cu gaură transversală, 2 ciocane, 1 sceptru și 199 seceri. Din analiza formei și ornamentației lor s-a observat că atelierele care au turnat acest metal au folosit metode tehnice și decorative asemănătoare cu cele întrebuințate în prelucrarea bronzului din nordul Italiei.

   În Drajna au mai existat și alte monumente valoroase. Unul dintre ele era bisericuța din lemn, din Drajna de Sus ridicată de un anume Dumitru, pe la începutuk veacului al XVII-lea, pe care la 28 aprilie 1631, moșnenii o vindeau marelui vornic Hrizea și în locul căreia s-a ridicat apoi biserica „Sf. Voievozi”, prin anul 1800. În satul Făget mai exista o moară de apă la câteva sute de metri în amonte de podul peste râul Drajna și o Povarnă în aval de pod, ale familiei Cojocaru, folosind un iaz adus pe lângă râul Drajna. Încă se poate vedea urma tunelului de trecere pe sub șoseaua nouă.

Vezi mai mult pe Enciclopedia Drajna.

 Istoria locului poartă amprenta trecerii unor personalităţi de marcă:

• Mircea cel Bãtrân care a condus o bãtãlie din tabãra aşezatã pe «vârful Mircea»;
• Ştefan cel Mare, când a venit în Tara Româneascã şi a ars cetatea Teleajenului în 1474;
• Mihai Viteazul şi celebrii sãi cãpitani când la 1599 şi-au purtat o parte din oşti peste munţi în Transilvania ; Vezi Luptele cu Polonii ale lui Mihai Viteazul (pag. 14) AICI
• marele stolnic Stroe Buzescu cu oastea lui Radu Şerban când în bãtãlia sa eroicã de la Ogretin şi Stãneşti în 23-24 septembrie 1602 a învins pe Mârza nepotul hanului tãtar Gazi Ghirai;
• trupele principelui Transilvaniei Gheorghe Racozi I, sub comanda lui Ion Kemeny au venit în ajutorul lui Matei Basarab în anul 1637 în rãzboiul sãu împotriva lui Vasile Lupu;
• Constantin Brâncoveanu în 1690, venind din Transilvania a trecut munţii peste pasul Tabla Buţii, Ceraşu, Drajna spre valea Buzãului;
• în 1786 domnitorul Nicolae Mavrogheni a trecut spre Ardeal în vederea luptelor cu Austriecii.
• marele logofãt Alexandru Filipescu - zis Drãjneanu - (1787-1856) stãpân al moşiei şi a castelului de la Drajna.
• Nicolae Iorga care avea legãturi strânse la Ogretin şi Drajna de Jos;
• Georgescu Alexandru, zis Drăjneanu sau Gurgu, care a fost director și proprietar al ziarului naționalist-șovin Semănătorul și secretar al Partidului Național Nicolae Iorga din județul Vlașca, n12.12.1898.
• generalul Berthelot care venea des la familia Gheorghiescu în Drajna de Sus;
• scriitorul şi omul politic A. I. Basarabescu care venea la vânãtoare în Ogretin şi în timpul rãzboilui şi-a adus familia în refugiu la familia Antonescu în Drajna de Sus;
• poetul Nichita Stãnescu care şi-a petrecut o parte a copilãriei şi adolescenţei la Drajna de Sus;
• scriitorul Ioan Grigorescu avea originile imediate în Drajna de Sus, din partea tatălui; vezi cartea „De vorba cu Ioan Grigorescu”, pag. 20. foto 1939 tatăl, frații și verii.

       Principalii protagonişti ai modernizãrii comunei Drajna : Dumitru Basilescu (care a înființat Societatea Cooperativă de Credit și Economie Drajna la data de 18 mai 1901 - vezi articol din Revista Albina), Mandita şi Vasile Mihãilescu, T. Popescu, la Drajna de Sus, mai târziu Gheorghe Antonescu la Ogretin.  Au înfiinţat biblioteci între anii 1900 şi 1910, Cãminele culturale «Viitorul Drajnei» la Drajna de Jos şi «Tudor Vladimirescu» la Drajna de Sus, Dispensarul uman la Drajna de Sus (14 noiembrie 1924),  Banca Drajna, Casa Cooperației Drajna în anul 1920 cu sediul în Drajna de Sus, Societatea Forestieră-Drajna înființată în anul 1913 de Elena Kretzulescu și Stelian Popescu.

Vezi mai multe pe Enciclopedia Drajna.

Între anii 1227 - 1845 comuna Drajna a făcut parte din județul Saac care avea reședința la Vălenii de Munte.

                                 Portul                                                                  Folclor local

   Zonele colinare sunt atractive pentru plimbările pe jos, cu bicicleta sau ecvestre, unde putem admira frumoasele peisaje și monumente din comună:

•  Castrul roman de la Drajna de Sus, la început a fost construit din pãmânt, dar dupã anul 106 castrul a fost regândit, întãrit şi reconstruit cu ziduri de piatrã. El a fost construit în panta linã a dealului Grădişte cu expunere spre SV cãtre depresiunea Vãii Teleajenului. Avea o lungime de 200 m şi o lãţime de 187 m, adicã o suprafaţã de 3,74 ha. Este considerat un castru de dimensiuni mici care putea adãposti în jur de 500 de persoane.  A fost descoperit în anul 1887 de locuitorii satului în timpul lucrãrilor agricole. Primele cercetãri au fost fãcute de învãţãtorul Dumitru Basilescu, ajutat de elevii sãi şi locuitorii satului. Între zidurile castrului s-au descoperit 33 de clãdiri. În prezent se realizează săpături ;
•  Castelul Filipescu Kretzulescu ( Conacul Filipescu);
•  Moara de apă Warthiadi de la Drajna de Jos;
•  Podul peste râul Teleajen proiectat şi construit de marele inginer Elie Radu, în anul 1918;
•  Piscul Domnului-Tradiţie creştină, loc de pelerinaj şi rugăciune.
•  Cetatea Dacică de la Făget "Cetățeaua" - A doua epocă a fierului (Perioada - LA TÈNE)
•  Bisericile ortodoxe (Ogretin - Biserica veche, Drajna de Jos - Biserica Filipeștilor , vezi Lăcașe de cult din Drajna.)
•  Sărățelu - Izvorul sărat de la Drajna de Jos și filonul de sare.

• Dicționar geografic Drajna

  CIOCRACUL: deal la S și S-E de satul Drajna de Sus, având piscurile Scafele și Malu de răsună

  CURMĂTURA: deal în satul Drajna de Jos, acoperit cu păduri de fagi și brad.

  PIȚIGOIUL: deal în satul Drajna de Jos, pășune.

  GRĂDIȘTEA: deal situate în satul Drajna de Sus, între râurile Drajna și Ogretin, locul unde este situat Castrul Roman.

  LA HULĂ: o râpă situată între dealul Grădiștea și Muchia lui Pârpală.

  LA ILIESCI: zona din satul Drajna de Jos, situata la vale de Stănești, unde se găsesc stânci de sare, acoperite de pământ. 

  MOARA BOLÂNEȘTILOR: situată în satul Drajna de Sus, unde râul Ogretin se varsă în râul Drajna.

  MOARA DUPĂ VALE: sat Drajna de Sus unde râul Drajna formează un mare zigzag.

  MUCHIA LUI PÂRPALĂ: pisc, sat Drajna de Sus, pe culmea de deal ce se lasă printre râurile Drajna și Ogretin.

  PICIORUL DRACULUI: munte Drajna de Jos.

  GĂMĂLIA: munte Drajna de Jos.

  NUCII LUI BALTAG: Drajna de Jos, zonă situată mai sus de Valea Stăneștilor, se găseau zăcăminte de sare.

  SĂRĂTURĂ: pârâu ce izvorăște din dealul Ciocracu,  ocolește „Malul de răsună” trece prin satul Cătunu apoi se varsă în râul Drajna.

  MALUL DE RĂSUNĂ: pisc înalt pe dealul Ciocrac.

  CHILIA: pisc pe culmea de deal între râul Drajna și râul Ogretin, în Drajna de Sus.

  LEURDEANU: pisc pe culmea de deal ce se lasă printre râurile Drajna și Ogretin, situat în vestul satului Ogretin (pășune).

  PISCUL LUI BÂRSAN: pisc situat la sud de piscul Piatra, Drajna de Jos (fânețe).

  PISCUL LUI CIOCAN: situat în Drajna de Sus între râurile Drajna și Ogretin.

  PISCUL PIATRA: situat mai la sud de vârful Cetățeaua.

  PIATRA LUNGĂ: pisc situat între râurile Drajna și Ogretin, satul Drajna de Sus.

  PISCUL TRĂSNIT: situat între râurile Drajna și Ogretin, Drajna de Sus.

  PLĂIȘANI: Drajna de Jos, unde râul Drajna face un mare zigzag.

  PE VALE: poiană în Drajna de Sus.

  RÂPA CORBULUI: Drajna de Sus, unde râul Drajna face un mare zigzag.

  RÂPA STAN BRATU: Drajna de Sus, unde râul Drajna face un mare zigzag.

  SĂRĂȚELU: mic vâlcel cu apă sărată, care izvorăște lângă piscul Piatra. Locurile din jurul acestei văi sunt sărate. Drajna de Jos.

  SCAFELE: pisc înalt pe dealul Ciocracul, Drajna de Sus. Pășune.

  STĂNEȘTI: zonă situată între Piscul Domnului și râul Teleajen.

  VALEA SILA: Drajna de Sus.

  ZĂLOJILOR: vale în Drajna de Jos.

  PERILOR: vârf Drajna de Jos.

  VADURI: vale și poiană Drajna de Jos.

  REVEICU: zonă Ogretin, unde râul Ogretin face un mare zigzag.

  STAN CIOC: zonă Ogretin, unde râul Ogretin face un zigzag.

  TURBUREA: Drajna de Jos.

• Cadru natural

  Localizare geografică

  Din punct de vedere geografic localitatea Drajna, aflata in judetul Prahova este localizata in zona nord - estica a judetului avand ca vecinatati, conform planului de incadrare in zona, urmatoarele comune :

  •   Nord – comuna Cerasu

  •   Vest – comunele Izvoarele si Teisani

  •   Sud – c omunele Valenii de Munte si Predeal Sarari

  •   Est - comunele Aricestii Zeletin si Posesti 

   

  Principalele unităţi de relief

  Teritoriul comunei Drajna apartine Subcarpatilor Buzaului, depresiunea Drajna- Chiojd. Formele de relief sunt răspândite pe locurile în pantă si despădurite sau suprapăsunate, cu deosebire în arealul depresionar al Drajnei si în sectorul montan, pe abrupturi cu intercalări de roci plastice. Este vorba de torenţi, rigole, ravene si ogase, izolate sau foarte dese, când îmbracă aspect de „pământuri rele” .

  Teritoriul comunei este strabatut de raurile cadastrate Teleajen (in partea vestica), de paraul Drajna – afluent pe partea stanga a Teleajenului (de la nord la sud) si de paraul Ogretin. 

   

  Zona colinară

  Zona este alcătuită din dealuri înalte şi medii (600-700 m) puţin fragmentate de văi, având aspect de muscele.

  Comuna este flancată de culmile Pintenului Văleni-Homorâciu limitele morfologice ale comunei fiind: latura nordică dealurile Leordeanu (834,4m), Teiului (762m), Iazul Țiganului (769m), latura estică vârfurile Stănilă (756,7m), Mierlei (669,9m), Stânei (636,6m), La Peri (672,8m), iar pe latura vestică de Piscul Domnului (532,7m). 

   

  Zona depresionară

  Aceasta unitate admistrativa reprezintă una dintre cele mai bine individualizate depresiuni din cadrul Subcarpaţilor Buzăului. Acest aspect se datorează faptului că ea se suprapune în întregime cuvetei structurale miocene a Drajnei, un spaţiu jos, bine încadrat de Culmea Zmeuret-Muntioru si Pintenul de Homorâciu în nord-vest, precum si de Pintenul de Văleni (Dealurile Manta-Muscel si Priporului) în sud-est. 

   

  Aspecte geo-structurale

  Din punct de vedere geologic comuna este situata in cuveta sinclinală de Drajna.

  Cele mai răspândite soluri sunt aluviuniile și solurile aluviale în cadrul luncii Teleajenului, solurile urgiloiluviale și argiloviluviale brune podzolite, ca și cele brune și negre argiloase humifere în Dealurile Bughei. În Dealurile Priporului sunt mai frecvente solurile brune și argiloiluviale brune podzolite, rogosolurile, iar pe versanți solurile erodate. 

   

  Categorii de folosinţă a terenurilor

  Zona comunei Drajna este formată la suprafată din roci moi : argile, marne, luturi şi nisipuri alternante cu marne şi gresii, conglomerate. Eroziunea străveche, adâncind continuu văile şi lungind povârnişurile, a adus la suprafaţă roci aflate mai la adâncime, iar pe pantele domoale şi în parţile joase ale văilor, apele au transportat şi au depus bolovănişuri, pietrişuri, nisipuri şi particule fine, prăfoase, argiloase.

  Fatorul litologic are un rol esential in individualizarea tipurilor de sol. In Subcarpati domina rocile sedimentare neconsolidate sau slab consolidate care influenteaza formarea solurilor prin compozitia lor granulometrica, mineralogical si chimica. Pe marne se formeaza cel mai adesea pseudorendzinele.

  Cea mai mare parte a comunei este acoperitã cu vegetaţie forestieră şi pajişti secundare instalate pe locul fostelor păduri.

  Zonal pe altitudine, regiunea este inclusă în etajul nemoral al pădurilor de foioase cu :

   etajul pădurilor de fag (Fagus silvatica),  etajul pădurilor de stejar (între aceste două etaje se distinge un subetaj de amestec,

  stejar cu fag)

  Dintre speciile lemnoase mai amintind: Stejar ( Quercus robur ), Gorun ( Quercus petraea), Frasin ( Fraxinus excelsior ), Ulm de camp ( Ulmus procera ), Jugastru ( Acer campestris ).

  Pe teritoriul comunei Drajna predomina livezile cu pruni si meri, precum si pasunile si fânetele.

  Nu exista informatii despre sistemele de imbunatatiri funciare (CES, sisteme de irigatii, sisteme de drenaj) 

   

  Caracteristici climatice, regimul precipitaţiilor

  Zona administrativa a comunei Drajna se desfasoara in zona climatului temperat continental. Conditiile climatice cu contrastele dintre iarna si vara diminuate fata de campie se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale, de 8o -9o C la contactul cu muntele. In iulie, temperatura medie este de 17-18 o C spre munte. 

  In cursul unui an, precipitatiile sunt repartizate neuniform, in functie de deplasarea maselor de aer si a fronturilor dinspre Atlantic sau dinspre continent si de prezenta sau absenta conditiilor favorabile convectiei.

  Cantitatea medie anuala de precipitatii este de peste 800 mm in vecinatatea dealurilor subcarpatice. Luna cea mai ploioasa, iunie, primeste 140 mm in partile dinspre zona colinara, iar luna cu cele mai putin precpitatii este februarie, cand cad in medie intre 35 si 50 mm.

  Din inregistrari se observa ca temperaturile sunt in continua crestere, fapt ce va duce in curand la schimbari ce vor modifica desfasurarea fenomenelor meteorologice, care la randul lor vor putea avea influente asupra structurilor fizico-geografice ale zonei. In aceasta regiune fenomenul de inghet apare intre 21 octombrie si 1 noiembrie iar frecventa medie a zilelor de inghet cu T≤0o este de 101,2 zile pe an. 

   

  Reteaua hidrografica

  Teritoriul administrativ al comunei Drajna se situează din punct de vedere hidrografic în Bazinul Hidrografic Ialomiţa.

  Ape de suprafata

  Apele de suprafaţă sunt alcatuite din: cursuri permanente de apă, cursuri temporare de apă (torenţi).

  Cursuri cadastrate

  Raul Drajna

  Principalul curs de apă, râul Drajna izvoraste din Muntii Tataru, Varful lui Crai cota 1473 m, drenand cea mai mare parte din versantii comunei catre raul Teleajan ce strabate teritoriul comunei pe granita de vest.

  Raul Ogretianca, izvoraste din dealul Leurdeanului, cota 760, si este afluent de partea stanga a raului Drajna, drenand versantii din partea estica a comunei catre acesta. 

   

  Cursuri necadatrate ( torenti )

  Apele provenind din munţi au săpat văi largi şi adânci, cu terase întinse, formând adevarate culoare. Se constată o scurgere cu valori foarte ridicate în lunile aprilie, mai şi iunie, consecinţă a topirii zăpezilor şi a ploilor bogate din perioada respectivă.

  Volumul scurgerii este scăzut în lunile septembrie-octombrie, ca urmare a perioadei secetoase din timpul verii, şi în timpul lunilor de iarnă, când zăpada persista vreme îndelungată. Transportul maxim de aluviuni în suspensie are loc şi el concomitent cu creşterea apelor din lunile aprilie-iunie.

  Din cursurile necadastrate ce strabat teritoriul comunei amintim: Paraul Saratura, Valea Catunului, Valea Ciocrac, Valea Gogatarilor, Valea Rotarilor, Valea Tulburea, Valea Vrancei, Raul Pitigoiului. 

   

  Apele subterane

  Hidrogeologic perimetrul locuit, se situează la distanţă mică faţă de pârâuri, iar alternanţa straturilor cu permeabilităţi diferite formează un sistem etajat de pânze freatice de ape subterane în adancime.

   Pe terasa inferioară a pârâurilor nivelul hidrostatic se situează la nivelul apei din râu şi prezintă adâncimi variabile cuprinse între 1,5 – 4 m.

   Pe terasa superioară, nivelul hidrostatic se situează la adâncimi mai mari de 15 - 20 m şi se corelează cu nivelul apei din zona terasei inferioare din amonte.

  Dupa geneza şi condiţiile hidrogeologice de înmagazinare se împart în : ape freatice şi de adancime.

   

  Apele freatice

  Apele freatice se găsesc la adâncimi mici, fiind cantonate în depozitele de versant, la baza pietrişurilor şi nisipurilor de terase, în conurile de dejecţie.

  Au o circulaţie rapidă şi se află sub directa influenţă a condiţiilor climatice ( îndeosebi de regimul precipitaţiilor ) ceea ce le atribuie debite variate în timp.

  Nivelul apei subterane, măsurat in fântânile din comună, variază între 1,5 şi 5 m.

   

  Apele de adâncime

  Apa subterană este cantonată în depozitele aluvionare montane şi în depozitele de pietrişuri din baza teraselor sau conurilor de dejecţie.

  In timpul observatiilor de teren (octombrie 2013) apa in fantani era la circa 2,0 – 2,5 m fata de nivelul terenul 

• Structură localitate

  Teritoriul pe care îl ocupă comuna Drajna ca unitate administrativ teritorială are o suprafaţă de 44.42 km2, pe raza cărora se află 11 sate: Drajna de Sus, Catunu, Ciocrac, Drajna de Jos, Faget, Ogretin, Piatra, Pitigoi, Plai, Podurile, Poiana Mierlei.

  Din datele oficiale prezentate la recensamantul din 2014 pentru locuitori si din 2012 pentru constructii, in zona de intravilan se află un numar de 2721 gospodării care înglobează un număr de 5506 locuitori, după cum urmează: 

  DRAJNA DE SUS - locuitori: 1136, gospodării: 565

  CĂTUNU - locuitori:372, gospodării: 221

  CIOCRAC -locuitori: 45, gospodării: 37

  DRAJNA DE JOS - locuitori: 2443, gospodării: 1060

  FĂGET - locuitori: 306, gospodării: 197

  OGRETIN - locuitori: 891, gospodării: 437

  PIATRA - locuitori: 51, gospodării: 15

  PIȚIGOI - locuitori: 36, gospodării: 15

  PLAI - locuitori: 21, gospodării: 36

  PODURILE - locuitori: 86, gospodării: 52

  POIANA MIERLEI - locuitori: 119, gospodării: 88 

   

  În ceea ce priveşte construcţiile din comuna Drajna, acestea se pot împărţi pe mai multe categorii după cum urmează:

  - Funcţie de materialul de construcţie: 1233 lemn

  638 paiantă 222 cărămidă 500 zidărie 128 beton armat şi prefabricate

  - Funcţie de nivelul de înălţime: 2690 parter

  17 1 etaj 13 2 etaje sau mai multe

  1 mansardate - Funcţie de anul de construcţie:

  3 <1910

  12 1910-1929

  26 1930-1944

  14 1945-1960

  12 1961-1970

  2 1971-1980

  4 1981-1989 

  3  1990-1994

  4  1995-1999

  2640 >2000

  Datele au fost preluate de la Institutul Naţional de Statistică şi corespund recensământului din 2012 si actualizat cu date privind numarul de persoane pentru anul 2014. 

   

  Reţeaua de căi de comunicaţii şi transport

  Teritoriul unităţii administrativ teritoriale Drajna este strabatut de drumurile judeţene DJ 230, DJ 102B, DJ 100N cat si de drumurile comunale DC 18, DC 19, DC 28, DC 29, DC 31, DC 32, DC 33. 

   

  Suprafața agricolă

  Suprafață arabilă: 536 ha , Pășune: 1294 ha și 974 ha fâneață , Pădure: 1577 ha , Livezi: 502 ha , Suprafață totală: 5417 ha

   

  Infrastructura

  Dotarea comunei din punct de vedere al infrastructurii este reprezentată de alimentare cu energie electrică, serviciu de apă potabilă pe 100%, drum asfaltat pe 80%, serviciu de telefonie și cablu tv.

  •  Alimentare cu apă – modernizare rețea de apă și acoperire 100% ; alimentare din barajul Măneciu
  •  Canalizarea – studiu Drajna de Jos
  •  Drumuri – asfaltare pe 80%
  •  Conducta de gaze – studiu de fezabilitate
  •  Electricitate – modernizată ; există linie de înaltă tensiune ; iluminat stradal modernizat
  •  Telefonie – Vodafone, Orange și Telekom.

C.R.

Sursa: Enciclopedia Drajna