Monumente istorice
Sărățelu - Izvorul sărat
Aproape de revărsarea râului Drajna în Teleajen, lângă podul de trecere în satul Piatra, se află Îzvorul sărat - Sărățelu și filonul de sare. Din documente vechi aflăm că acest loc era cunoscut încă din timpuri străvechi, acest zăcământ fiind păzit la sfârșitul anilor 1800.
Monumentul Eroilor Drajna de Jos
Monumentul comemorativ al eroilor din Drajna de Jos este înălțat în memoria celor căzuți în războiul din 1916-1919, reprezentat de o cruce și busturile a 2 ostași, crucea este așezată pe un soclu de beton și ornată în partea de sus cu plăci de marmură albă.
Cetatea Ramidava
Îndată după cucerirea Daciei de către romani, cunoscutul geograf şi astronom grec Ptolemeu Claudius consemna triburile care formau numerosul popor situat la nord de Dunăre şi numeşte principalele oraşe.
Monumentul Piscul Domnului - Crucea
Monumentul de pe ”Piscul Domnului” - Crucea este un obiectiv ridicat și iluminat în ziua de 28 mai 2000, în preajma sărbătorilor de Paște, pentru a marca trecerea în noul mileniu și în memoria eroilor care s-au jertfit pentru țară, începând cu daco-romanii, bătăliile împotriva năvălitorilor tătari din 1602, cele din timpul lui Radu Șerban de pe câmpul Stăneștilor.
Depozitul de bronzuri de la Drajna de Jos
Urmele preistorice la Drajna de Jos după cum relatează Dr. D. Buttescu în „Contribution á e' etude mettallurgique des bronzes antiques” nu s-au descoperit în urma unor săpături sistematice organizate de vreun institut de cercetări științifice ci în mod incidental.
Astfel în ziua de 29 aprilie 1916, administratorul plășii Văleni, M. Gheorghiu, deplasându-se în comună cu problema rechizițiilor a găsit la locuitorul Soare Dursină 34 de obiecte de bronz, pe care le-a luat, le-a arătat profesorului Nicolae Iorga, care, după ce le-a cercetat, a indicat trimiterea lor, la Muzeul Național din București.
Biserica Veche din Ogretin
În anul 1817, Radu Băcanu Neguțător, împreună cu soția sa Stana, cu cumnata sa Maria, cu alt Radu Neguțător din Cărbunești, cu preotul Mihai și alți ogretineni, ctitoreau biserica cu hramul „Sf. Paraschiva” din localitate.
Castelul Filipescu Kretzulescu ( Conacul Filipescu )
Situat pe un vast platou format la vărsarea pârâului Drajna în râul Teleajen și dominând din înălțimea sa satul Drajna de Jos și întreaga vale a Teleajenului, castelul Filipescu-Kretzulescu rămâne și azi mărturie vie a existenței, timp de peste trei secole, pe aceste meleaguri a două vechi familii boierești române, ce au dat țării cronicari, diplomați și oameni de cultură. Adăpostind azi un sanatoriu TBC, castelul boIerilor Filipești, renovat ulterior de Elena Kretzulescu, a cunoscut o existență marcată deseori de distrugeri profunde și refaceri miraculoase, fiind printre puținele reședințe boierești din Țara Românească care s-au păstrat în forma originală.
Castrul Roman de la Drajna de Sus
Castrul Roman este situat în sud-estul satului Drajna de Sus, pe platoul dealului „Grădiștea” (denumire provenită din slavonă - Oraș Întărit), la altitudine de 446m, coordonate GPS 45.256876, 26.072941, separate pe linia nord-sud de valea râului Drajna (Drăjnuța) și pârâul Ogretin.
Comment