roendeitrues

 

În anul 1817, Radu Băcanu Neguțător, împreună cu soția sa Stana, cu cumnata sa Maria, cu alt Radu Neguțător din Cărbunești, cu preotul Mihai și alți ogretineni, ctitoreau biserica cu hramul „Sf. Paraschiva” din localitate.

Construcția de dimensiuni reduse (17m/7m), realizată din piatra de râu alternând cu cărămidă, are o formă dreptunghiulară, ţinând cont că la extremitatea altarului latura respectivă are extensia semirotundă specifică, cu o singură absidă.

Pridvorul de la intrare se deschidea în trei arcade spre faţada de la apus și era flancat de patru stâlpi de piatră înalţi. Doi dintre aceştia erau situaţi la extremităţi, închizând spaţiul de delimitare al pridvorului, iar ceilalţi doi încadrează spaţiul de la intrare. Tavanul pridvorului se sprijinea pe arcadele exterioare susţinute de capitelurile de la partea superioară a coloanelor. 

Intrarea în biserică prezintă forma de arcadă, după cum se poate observa și astăzi. Interiorul era luminat prin 6 ferestre de mici dimensiuni, construite din lemn masiv, fără balamale, unde geamurile erau prinse cu cuie pe un cant format, iar la exterior aveau grilaje din fier forjat, realizate de meșterii locali.

A fost zugrăvită în anul 1848 de meșteri populari anonimi, iar plastica fațadei purta pecetea tradițiilor populare: brâu românesc. În interior se mai păstrează câteva urme din pictura originală ce beneficia de un colorit viu. Pictura din registrul superior al pronaosului prezenta scene biblice, cu arbori stilizați, chipul Sf. Mucenic Hristofor (cu cap de oaie) ținând Pruncul sfânt în brațe ș.a.  

S'a înnălțat din banii sătenilor o biserică nouä, care așteaptă să fie zugrăvită. Lîngă dînsa menită unei dărîmări apropiate, pe care o vor îngădui de sigur aceia cari ar avea chemarea să apere pretutindeni ce a mai rămas dintr-o artă care va învia cu greu, -- bisericuța veche. Pridvor pe stîlpi, îngust cuprins întunecos, cîteva cărți vechi, cu foi ce poartă însemnări din veacul al XVIII-Iea.

Biserica merită toată luarea aminte, nu prin vechime, caci a fost zidită numai supt Vodă Caragea, la 1817, cu banii unui negustor din Ogretin, Radu, ai familiei lui și ai preotului de acolo, Mihai, cît prin frumoasele ei proporții și printr'o zugrăveală de o mare strălucire a colorilor. Un cimitir întins, cu crucile rasărind din flori sălbătăcite, o încunjură fără a putea s'o apere, cînd ceasul prosteștilor prigoniri a vechimii va sosi.

Țara Românilor, jud. Prahova - N. Iorga

Pe pridvor erau redate picturi ilustrând simbolic chipuri din popor: 

În zugrăveala pridvorului, chipuri cu inscripțiile: bețivu, cismaru, croitoru, zavisnicu, măcelaru, lacomu, cămătaru, băcanu, moraru, tutunaru, micinosu, clevetitoru, fermecătoare, păcătosu, care ia mana vacilor, care să sulemenește, cărcumăreasa, care doarme în leturghie, hoți ucigători, călugărița curvă. Studii și documente cu privire la istoria Romînilor 1910 - N. Iorga
 
În pronaus, pe partea dreaptă, se aflau cărți religioase și o cruce de piatră inscripționată:
 
*Pe o cruce de piatră, în dreapta pronaosului: Zota, Dragomir, Stoica Arod (sic), Radu. 

Pe altă față: …manu, Ioan, Ilie erei, Dobra, Ionu.

Pe a treia: Urîtu…, Tudor, Stana, cu tot neamul lor.

*Antologhion din 1766.

*Octoih de Sibilu, 1826.

*Pe un Penticostaria din 1754: Să se știe de cându amu începutu a învăța și eu… cei pă tipar, anulu la liatu 1835, și în luna lui Apriliei s-au cutremuratu pământu, Marți.

*Psaltire de București, 1756.

*Pe un Triod din 1777, cu notă din 1837, de la Radu dascălu: Să se știe de căndu m-amu luoatu eu Radu de descălie; 1819. Cine va ceti, mă va pomeni. Să se știe că acestu sfintu Triodu este cumpăratu cu toată cheltuiala și ostenela a domnitoru titoriloru a sfintei biserici a Ogretinului, care să voru mai josu iscăli și voru fii și pomeniți în veci, cu totu nemul lor, aminu. Eu, Petre, Dragomir, Petre, Stana, Ile, Voica, Stancu, Păuna, Stanu, Nedelcu, Radu, Ștefanna, Mihai, Rada, erei Voicu, Mariia, erei Preda, Radu preut, erei Mihaiu, prezviter Șărbanu, Voicu, Mariia, cu totu nemulu loru, iproc; Fev. 20, 1773.

Să se știe de căndu amu scrisu eu, Ioniță, copilu de la Ogretinu, sin popii Mihai, ca să să știe că atunci au venitu Domnu în Scaunu Io Mihai Costandinu Suc Voivod; leat 1802, 7310.

Acastă sfîntă carte ce să chiamă Triod este al sfintei bisărci a Ogretinului, ce este hramulu prea-cuvioasei Paraschevii și al marelui mucenic Dimitrie, și am scrisu eu, Ioanu, mai miculu intre dascăli și cucernicul gramatic al scoalei episcopești acei dinu Țara Ungurească, cei numite a Ungrovlahiei neunita, pravoslamnic Vasile Moga episcop în Marele-Prințipat al Ardealului, ex offo., la Ogretino, archidiaconus Ioannes Popp.

Studii și documente cu privire la istoria Romînilor 1910 - N. Iorga

Turla clopotniței era octogonală, din lemn, învelită cu șindrilă, cu două streșini dispuse pe pronaos, cu acces din pronaos pe o scară din lemn. În interior, pardoseala era din piatra de râu, plafoanele, din scândură, naosul era încheiat cu o boltă cilindrică din lemn cu nuiele și tencuială, iar altarul, cu emicalotă (se observă lăcașurile arcelor de lemn în zidărie). Catapeteasma nu mai există.

Acéstă sfântă și dumnezeiască biserică o au rădicat întru cinstea și slava Sfântului Dimitrie și prea-cuviioși Paraschivi, și s-au rădicat în zilile Domnului nostru Ion Ionu Gheorghio Caragea Voivod, fiind ipiscop chiriu chiru Costadie. Și s-au rădicat de robi lui Dumnezeu Radu neguțătoriu ot Ogretin, Stana, soțiia dumnealui Radu. Mariia soțiia neguțătoriu ot Cărbunești Brațu, cu tot neamu lor; popa Mihaiu, cu tot neamulu. Leat 1817, 1817 (cu cifre).

….totu…ajutorindu Radu neguțători.

Pisania biserica veche, culeasă în anul 1897 - Dicționarul Geografic al județului Prahova

Astăzi, monumentul se află în ruină, bolta naosului și a altarului au căzut și, de asemenea, catapeteasma.

Prima fotografie de sus a fost făcută aproximativ la o lună după cutremurul din 10 noiembrie 1940. Cealaltă prezintă biserica în stadiu bun, nu avem detalii de când a fost realizată, dar este din jurul anului 1910. Tot în acel an, 1940, se spune că Nicolae Iorga a învelit biserica nouă care era în construcție în acea perioadă. 

În anul 1904 preotul aceastei biserici a fost Dumitrache Ionescu care a fost împușcat de către Ghiță D. Comișel. Vezi articol din ziarul Adevărul din 29 mai 1904 AICI (pagina 3).

Virgil Drăghiceanu, istoric și membru al Academiei Române, a scris un raport pentru Comisiunea Monumentelor Istorice despre această biserică în anul 1915: 

Domnule Ministru, Biserica din Ogretin-Prahova este zidită din piatră de Radu Neguțător și Stana, soția sa, împreună cu alt Radu, neguțător din Cărbunești, în anul 1817. Cred că biserica este destul de interesantă pentru localitate, deși nu prezintă un interes general, pentru a putea fi declarată ca monument istoric. Socot că ar fi bine a se face intervenire către primăria locală pentru a nu fi dărâmată. Într-aceiaș comună se păstrează și casele aceluiaș neguțător, ctitor al bisericii, foarte interesante ca stil țărănesc din Gorj și ca transplantare a lui pe alte plaiuru de un neguțător din Cărbunești. Raport Virgil Drăghiceanu - Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice 1915

 La 1 ianuarie 1978, când preotul Bondoc Răzvan  a fost învestit să slujească la noua biserică „Sfăntul Dumitru" din Ogretin, acesta a găsit ruinele bisericii vechi, aproximativ în forma în care există și în prezent.

Listă cu donații pentru Biserica Veche - 1895

Următorelor persone să aduc vii mulțumiri pentru pentru bona-voință ce au avut d'a dărui bisericei parohiale din com. Ogretin, jud. Prahova diferite objecte: 

D-na Elena și Zamfira Dumitrache Minescu o masă pe sf. Prestol cusută în ghierghef cu culori variate și ciucuri în valoare de 14 lei. 

D-rei Tinca I. Manolache, o masa de in, cu cusături, 10 lel. 

D-nei Niță M. Pănculescu, îmbrăcămintea sf. Ioonostas, cusut și ornat cu fluturi, 6 lei. 

D-nei Ecaterina Pr. Gh. Popescu, perdele de la Iconele Împărătești: Domnul Christos și Maica Domnului, pânză de casă ornate cu arnioru culori, 14 lei.

D-nelor Ana O. Niță și Maria Neculai R. Pătru, perdele de la Hram și de la Ierarhul Nicolae, 10 lei. 

D-nelor Alexandra Panait Stanciu și nora sa Sița, perdele de la iconele împărătești de la Domnul Christos și Maica Domnului din tindă, precum și o masă, tote aceste frumos cusute și bine ornate.

D-lui Matache Pănculescu, care cu a sa cheltuială a ridicat o clopotniță de care avea mare necesitate biserica și doi stânjeni zid ca curte, învelite cu șindrilă în valore de 400 lei.Revista Periodică Eclesiastică - 1895

O biserică foarte asemănătoare, ca arhitectură, se află în Vălenii de Munte - zona Tabaci. Vezi fotografii: intrare și lateral

În incinta cimitirului sunt câteva cruci de piatră, foarte frumos realizate, scrise cu litere chirilice. Vezi AICI

   În fotografia din stânga, realizată în jurul anului 1914, putem vedea casa lui Radu Neguțătorul din Ogretin, cel care a construit această biserică.

Cod LMI : PH-II-m-B-16553 
 
Gabriela Rențea
Bibliografie: Studii și documente cu privire la istoria Romînilor 1910 - N. Iorga
Dicționarul Geografic al județului Prahova