stema index Satul Ogretin este așezat în nord-estul comunei Drajna, pe șoseaua Vălenii de Munte - Calvini - Buzău. Se învecinează cu Drajna de Sus, Cerașu și Râncezi.

Satul este brăzdat de dealurile: Mircea, Leurdeanu, Vârful Cornului și Vârful Roșu, care sunt acoperite cu pășune sau pădure.

Ca zone de deal: Bușa, Podu lui Vlad, Podul lui Șerban, Poiana Părului, Pleșei, Călinei, Seciului, Cășăriei, Călăghiei, Secăturei, Șireda, Pârloagele, toate situate în partea de vest  satului.

Văi: Purcărețu, Ogretinu, Trestia, Dragomirei, Podului, Călugăreasca, Rece, Mare și Cheabali.

Râul Ogretin izvorăște din vârful Leurdeanul și se varsă în râul Drajna la Moara Bolâneștilor. Face în cursul său zigzaguri la Reveicu și Stan Cioc.

 Denumirea localității trebuie raportată la vechiul slav „ograda” cu sens de îngrăditură. Numele ar deriva de la „o grădină” (grădina castrului de pe Grădiște, devenită apoi proprietatea moșnenilor drăjneni). În hrisoave din anul 1743 (RI IX 44) era scris „Ogradini”.

Peste un ceas de drum sîntem în Ogretin. La drum ies obișnuitele cîrciume cu umbrare; case foarte bune, cu pridvorul pe stîlpi frumos lucrați. Mulți dintre săteni sînt desăvîrșiți meșteri în săparea lemnului și din neam în neam trece știința meșteșugului de a înfrumuseța locuințele.

Un vechiu sälaș de moșneni. bine încunjurat cu zid, închide vederea; la poartă se înseamnă data clădirii. În mijlocul curții largi, casa înnaltă, urnbroasă, are înfățișarea unui castel de apărare. 

Țara Românilor, jud. Prahova - N. Iorga

 

Așezarea este foarte veche, primul hrisov care atestă așezarea datează din 1 septembrie 1486 - 31 august 1487, când printr-o carte domnească, Vlad Călugărul consfințea unui anume Stângaciu jumătate din Ogretin și o stână în Tătarul, iar lui Stan Costișatul și fratelui său Vlaicu, cealaltă jumătate dei Ogretin și o stână la Clăbucet.

Din secolul al XVI-lea nu mai sunt documente despre Ogretin, doar în registrele Brașovului, Ogretinul figura cu negustori și cărăuși participanți la comerțul cu Transilvania.

În schimb veacul al XVII-lea este mult mai darnic. După lupta de la Năeni, oastea voevodului Radu Șerban are o a doua ciocnire cu Simion Movilă, ajutat de poloni și tătari, la Ogretin pe 13 septembrie 1602.

Despre aceeași confruntare vorbește și hrisovul lui Radu Șerban, din 29 ianuarie 1604, prin care cinsfințea stăpânirea lui Radu și Preda Buzescu asupra Târgu Jiului pentru credincioasa slujbă ce au adus-o în lupta de la Ogretin, când:

 „Simion Voevod a ridicat pe hanul și a adunat atâta mulțime de oaste de turci și de tătari și leși și moldoveni și cazaci, încât nimeni nu putea vedea capătul oștilor și lungimea lor și au venit asupra domniei mele. Și întru acestea, dacă am văzut așa domnia mea, atâta mulțime de oști ale lor, ne-am așezat cu toate oștile noastre la un loc numit Ogretin... într-o zi de luni 13 zile ale lunii septembri. Astfel au venit multă mulțime de oști de-ale lor asupra noastră a tuturora și au năvălit peste noi și au aruncat ei atât de multe din săgețile lor asupra noastră, încât nu se putea vedea fața soarelui de săgețile lor și de atâta bătălie răsunau codrii și munții de bătălia lor și nu se puteau înțelege unul cu altul.

Iar întru acestea, cinstiți dregători ai domniei mele mai sus numiți, ei s-au străduit cu slujbă dreaptă și credincioasă și cu vărsare de sânge dinaintea feții domniei mele și a tuturor dregătorilor și boierilor domniei mele și întru nimic nu și-au pierdut credința, nici dușmanilor noștri n-au întors spatele, fără încetare și-au vărsat șângele lor pentru domnia mea și pentru creștinii țării domniei mele, încât putem spune cu adevăr pentru dregătorul domniei mele, răposatul jupân Stroe fost mare stolnic, dacă a văzut el această greutate și nevoie asupra capului domniei mele, el s-a luptat cu atât mai mult cu dușmanii domniei mele pentru domnia mea și pentru legea creștinească și pentru patria noastră, ca să ne coată din mâna dușmanilor noștri. Și a fostmare jupân Stroe, fost mare stolnic, în război și apoi a murit în 2 zile ale lunii octombrie....”.   citește mai mult...

Fragment din hrisovul lui Radu Șerban

Vezi Bătălia de la Ogretin sau „Luptele de la Ogretin și Teișani din zilele de 13 și 14 septemvrie 1602 (7111)” de General P.V. Năsturel (pagina 840).

biserica veche ogretin 1940
Alte hrisoave care sunt legate de satul Ogretin:
 

Vezi mai multe pe Enciclopedia Drajna.

 Arhivele parlamentare din 1831 menționau satul Ogretin din plaiul Teleajen al fostului județ Săcuieni, ca având, la acea dată, 58 de familii. În anul 1872 așezarea era o localitate subordonată comunei Râncezi și avea 565 locuitori. Această subordonare a durat până în anul 1877, când Ogretinul a devenit o comună independentă cu 720 locuitori și 190 de case. La împroprietărirea din anul 1864 doar 56 locuitori au beneficiat de pământ deoarece ei fiind în mare majoritate moșneni. În anul 1838 funcționa ca învățător la Ogretin Gheorghe Georgescu (care în 1843 mai era în funcție), iar în 1861 era învățător Ștefan Ogrătineanu.

biserica veche cruce chirilice

   În perioada interbelică, Ogretinu,l era comună și avea în componență două sate: Cătunu și Poiana Mierlei. În acea perioadă a fost ridicat monumentul eroilor din primul război mondial, care se află în incinta cimitirului, având ca simbol o cruce și patru liste cu eroii locali.

   Originari din această localitate sunt expertul contabil Toma Vasilescu (1880-?) cu mai multe lucrări de specialitate publicate, scriitorul Mihai Nicolae (1932-2001) membru al Uniunii Scriitorilor și etnograful și folcloristul Costel Manolache (n.1938), autorul unor apreciate culegeri folclorice.

 

Iată ce spunea G.M. Murgoci, în 1906, despre transport și cazare în satul Ogretin:

Ogretinul este satul cel mai măricel din această vale. Han: Ioan Anastasescu, în mijlocul satului, în șosea; băutură, mîncare și loc de dormit (50 de bani patul). Tot el este și proprietar de trăsuri care fac cursele la Valeni și Ploiești; M. Pănculescu, numai vara. Trăsurile pleacă vara la oarele 5, iarna la 7 oare dimineața (afară de Crăciun, Paște, Anul Nou și Bobotează). La Ploiești ajung la 9 oare vara și la 10 jumătate iarna, cu popas la Valeni o oară: la Poiana 2 oare. Plata, după învoiala. Cursa Ogretin-Ploiești 6-8 lei. Trăsura cu ziua, 8-10 lei pe zi G.M. Murgoci - Valea Teleajenului în vederea excursiunilor

Sau despre Dealul Domnului unde s-a desfășurat bătălia de la Ogretin:

De la Drajna de Sus, Ogretinul, cu amintirea luptei lui Radu-vodă Șerban împotriva tătarilor - un deal zis al „Domnului” se vede în dreapta - păstrează bisericuța făcută sau refăcută la începutul veacului al XIX-lea, cu frescele populare de afară, scăpată de ruina părăsirii în mijlocul îngrămăditului cimitir sătesc, și cu casa bătrână de pe modâlca de pământ înconjurată și astăzi cu zidul cel vechi. România cum era până la 1918

C.R.

Enciclopedia Drajna

Template Settings

Color

For each color, the params below will give default values
Green Blue Brown Yellow

Body

Background Color
Text Color
Background Image for Layout Style: Boxed
Layout Style
Select menu
Google Font
Body Font-size
Body Font-family