roendeitrues

 În evul mediu primele hrisoave care atestă existența unor proprietari în Drajna sunt emise de domnitorii Vlad Călugărul (în 1487) și Neagoe Basarab (în 1517). Prin hrisovul de la 28 iunie 1647 moșia Drajna intră în posesia unui boier din Buzău, marele comis Radu Mihalcea din Cândești și Pătârlagi (m. 1659), care va construi aici o culă cu patru turnuri. Iși va extinde domeniul prin cumpărarea satelor: Drajna de Sus, Cerașul și Slonul.

 Domeniul rămâne moștenire fiicei sale Rada care se căsătorește cu Constantin Filipescu-Mărgineanu, n.cca. 1655 (căpitan și cronicar, fiul lui Pană Filipescu, †1665/1666, mare spătar al Ţării Româneşti; ctitorul M-rei Verbica, M-rei Mărgineni, căsătorit cu Maria Cantacuzino, proprietarul Conacului Filipescu din Filipeștii de Târg).

Descendenți ai Rafei și Constantin

  • Grigore Filipescu, clucer al Țării Românești, se căsătorește cu Ilinca;
  • Pană II Filipescu (m. 1792) mare ban al Țării Românești, mare spătar sub Michnea III, apoi mare paharnic, ginere al lui Constantin Cantacuzino Postelnicul, căsătorit cu Ana Câmpeanu;
  • Nicolae Filipescu (m. 1798) mare vornic și logofăt al Țării Românești, ctitorește biserica Filipeștilor, se căsătorește cu Smaranda Sturdza;
  • Alexandru Filipescu (1787-1856), căminar al Țării Românești, se căsătorește cu Profira Cuzin (1790-1888);
  • Maria Filipescu-Kretzulescu (1835-1878) se căsătorește cu Aga Constantin Kretzulescu (1798-1863), mare clucer al Țării Românești;
  • Elena Kretzulescu (1857-1930) se căsătorește cu Panait Warthiadi (1847-1911), general la Casa Regală;
  • Dumitru Kretzulescu-Warthiadi (1885-1970) inginer agronom și doctor în științe;
  • Helene Warthiadi, fiica lui Dumitru Warthiadi, se casatorește cu Ion Cantacuzino, fiul principelui Ion Cantacuzino și Maria Filotti în anul 1936, la Castelul de la Drajna
  • Constantin Kretzulescu-Warthiadi (1908-1980), fiul lui Dumitru Warthiadi

fotografie a generalului Panait Warthiadi

Cronicele muntene vol. I, de N. Iorga