1486 septembrie 1 - 1487 august 31 (6995)

Vlad Călugărul voievod întărește lui Stîngaciu jumătate din Ogretin și o stînă la Tătarul, iar lui Stan Costișatul și fratelui său Vlaicu, cealaltă jumătate din Ogretin și o stînă la Clăbucet.

 La începutul secolului XVII-lea, Imperiul Otoman intenţiona să pună stăpânire pe centrul Europei, mai ales că era încă în desfăşurare „Războiul ce Lung“, cu Imperiul German (Casa de Austria), care începuse din 1591 şi se va termina în 1606.

     Satul Ogretin este așezat în nord-estul comunei Drajna, pe șoseaua Vălenii de Munte - Calvini - Buzău. Se învecinează cu Drajna de Sus, Cerașu și Râncezi.

Satul este brăzdat de dealurile: Mircea, Leurdeanu, Vârful Cornului și Vârful Roșu, care sunt acoperite cu pășune sau pădure.

Ca zone de deal: Bușa, Podu lui Vlad, Podul lui Șerban, Poiana Părului, Pleșei, Călinei, Seciului, Cășăriei, Călăghiei, Secăturei, Șireda, Pârloagele, toate situate în partea de vest  satului.

Văi: Purcărețu, Ogretinu, Trestia, Dragomirei, Podului, Călugăreasca, Rece, Mare și Cheabali.

Râul Ogretin izvorăște din vârful Leurdeanul și se varsă în râul Drajna la Moara Bolâneștilor. Face în cursul său zigzaguri la Reveicu și Stan Cioc.

 Denumirea localității trebuie raportată la vechiul slav „ograda” cu sens de îngrăditură. Numele ar deriva de la „o grădină” (grădina castrului de pe Grădiște, devenită apoi proprietatea moșnenilor drăjneni). În hrisoave din anul 1743 (RI IX 44) era scris „Ogradini”.

       În anul 1817, Radu Băcanu Neguțător, împreună cu soția sa Stana, cu cumnata sa Maria, cu alt Radu Neguțător din Cărbunești, cu preotul Mihai și alți ogretineni, ctitoreau biserica cu hramul „Sf. Paraschiva” din localitate.