Foarte puțini mai sunt dintre cei care mai păstrează portul bătrânesc de odinioară. Astfel au dispărut cămășile lungi până la genunchi, fustanele cu cute și cu găurele pe la poale, după cum nu se mai păstrează nici pantalonii albi strâmți (cioaricii) și cu frumoasele bete (bată) țesute în casă. Peste cămăși purtau o vestă scurtă ca să li se vadă ciucurii betelor și râurii cămășilor. În timpul iernii oamenii purtau căciuli pe cap, îmbrăcau cojoace sau zeghe cu gaitane, se încălțau cu obiele, ciorapi de lână și opinci, iar femeile purtau bundulițe și scurteici cu blană.
În zilele de sărbătoare femeile erau neîntrecute în portul iilor și al fotelor, iar în cele lucrătoare, îmbrăcau în sus cojocul, în jos andrucul larg și lung până la glezne. Pe cap se purtau legate cu un tulpan alb peste care își puneau o basma neagră. În picioare purtau ciorapi de lână peste care se încălțau cu opinci sau ghete cu carâmbul înalt.
Greutăți mari întâmpinau oamenii, mai ales în pragul iernii când sosea frigul. Ei nu găseau încălțăminte ca să cumpere și de cele mai multe ori iși făceau opinci din diferite piei de porc, iar cu tălpi de cauciuc faceau târlici, astfel reușeau să iasă din iarnă.
În „Revista Generală a Învățământului”, din anul 1912, se consemnează despre cum domnul Dumitru Bazilescu a promovat înființarea Atelierului de Țesătorie din Drajna de Jos, în anul 1909. Mai jos, exemplificăm un fragment din revista menționată anterior.
Ceea ce este caracteristic pentru această comună este, că aici nu exista un port național, cum nu există în multe comune din părțile de șes ale țărei. Prin stăruința domnului D. Bazilescu și T. Popescu (fost revizor școlar), portul național, care fusese părăsit, a fost reintrodus și chiar și în satele învecinate, femeile încep a purta din nou pitorescul port românesc. Iată o pildă frumoasă și demnă de imitat de toate comunele din țară, în care frumosul port a dispărut.
Revista Generală a Învățământului
În anul 1911, la ”Concursul de Porturi Naționale” organizat la Vălenii de Munte, domnișoara Steliana Popescu, care conducea școala de industrie casnică din comuna Drajna, a câștigat premiul II. Vezi articol din ziarul Românul - 10 august 1911 (pagina 5). În anul 1912 au câștigat mențiune. Vezi articol în ziarul Gazeta Transilvaniei.
În zilele noastre rar se mai poate vedea costumul bătrânesc, numai fetele cu prilejul sărbătorilor mai apar în frumosul port național.
Astăzi, portul național a fost înlocuit prin portul orășenesc, iar în zilele de sărbătoare femeile și fetele caută să fie în ținuta cea mai apropiată a portului orășenesc.
Profesor Ioan Rizea, fotografii Muzeul National al Satului “Dimitrie Gusti” și Andrada Daciana
Comment