Existența multiseculară a comunei Drajna a făcut ca literatura populară orală să se manifeste din plin încă de la începutul existenței acestei comunei, să exprime cele mai variate sentimente omenești și să îmbrățișeze toate genurile literare: basme, balade, doine, proverbe, zicători și ghicitori, cântece satirice, cântece rituale, bocete, orații de nuntă și descântece.

 Pe cuprinsul țării nu a existat sat, casă, flăcău sau fată, tânăr sau bătrân să nu le fi fluturat pe buze doina populară, cântecul de dragoste, basmul sau balada, ghicitoarea sau proverbul, atât în clipele lor de veselie, cât și în clipele lor de durere și suferință.

Un tezaur neprețuit zace ascuns în sufletul și în inima poporului, o mică parte din acest tezaur se află îngropat și în sufletul și inima locuitorilor din comuna Drajna. El a existat din plin încă de la începutul existenței acestor locuitori, a existat și s-a manifestat de-a lungul veacurilor și continuă să existe și să se manifeste și astăzi.

De la basme ca: Povestea lui Ghiță Cătănuță, Haiducul, Împăratul și Făt-Frumos, înșir-te Mărgărite, Povestea terciului, Balaurul cu șapte capete, Cei trei frați, etc., la balade ca: Ion Pipa, Haiducul Jianul, Ghiță Cătănuță, Gorhea, Toma Alimoș etc., la doine și cântece: Murgule, Căluțul meu, Doina ciobanului de la munte, Doină de pribegie, La moară la Făgădău, Doină de cătănie, Hai mândruță săi pârleazul, Rujiță de pe răzor, Cântecul Păhărelului, Cătăni-m-aș cătăni, Du-te Leano de te culcă, Leuștene, cin te-a pus, Inimă de putregai, Foaie verde și-o alună, Cit e Oltul de cotet, Culmile de unde vii, Dragul mamei, Velimaș etc. la ghicitori, proverbe și zicători, bocete de: înmormântare, cântece rituale, „Paparuda” fiind cel mai semnificativ, cântece satirice, strigăturile sau chiuiturile.

Basme locale

„Ghiță Cătănuță, haiducul și mândra sa Vidra”

Cătănuță, devine haiduc, pentru că nu mai poate îndura crunta exploatare a războiului și a turcilor. El se îndrăgostește de Vidra, fata unei bătrâne sărace. Într-o zi vine și o fură pe Vidra, tocmai când mama ei trăgea să moară.

Ea este dusă în pădure, la casa haiducilor. Într-o noapte Vidra visează că mama ei a murit. Dimineața, încalecă pe un cal și plecă la casa mamei sale. Într-adevăr, mama sa murise și în clipa venirii ei în sat se petrecea ceremonialul de înmormântare. Haiducii, din nou, apar în frunte cu Ghiță Cătănuță, o ia din nou pe Vidra și o duce, din nou, la casa haiducilor. Vidra, între timp, se îndrăgostește de un alt haiduc, anume de Păunașul Codrilor. Vidra este prinsă în faptul dragostei de Ghiță Cătănuță. Cei doi haiduci se iau la luptă; lui Ghiță Cătănuță i se desface brâul, Vidra refuză să i-l lege, iar Ghiță Cătănuță printr-o sforțare supraomenească îl răpune pe Păunașul Codrilor și se răzbună și pe Vidra tăindu-i capul. Apoi, pleacă să haiducească în altă parte, de durere că a fost înșelat de Vidra.

auzit de la Maria Tima în vârstă de 64 de ani la 22 martie 1958

„Împăratul și Făt-Frumos”

Făt Frumos este fiu de împărat. El s-a născut din lacrimile mamei, crește și se face mare și frumos ca spuma laptelui. La etatea de 17 ani, pleacă în lume să găsească tinerețea fără bătrânețe și viață fără de moarte. În călătoria sa, Făt-Frumos este ajutat de un cal năzdrăvan și de hainele tatălui său, care erau fermecate. Pe drum, el se luptă cu o scorpie, o invinge și, când să-i taie capul, scorpia se roagă de Făt-Frumos să-i deie viață, că-i va fi de mult folos. Într-adevăr, scorpia i-a fost de mult folos. Făt-Frumos ajunge la un palat cu totul și cu totul de aur, găsește trei fete de împărat, le spune pentru ce a plecat în lume și acestea îl sfătuiesc să nu calce în „Valea Plângerii” că va plânge toată viața. Printr-o întâmplare ciudată, Făt-Frumos n-a putut respecta povața celor trei fete de împărat, calcă în Valea Plângerii, începe să plângă și se hotărăște să se întoarcă în împărăția tatălui său. Locurile pe unde a călătorit la ducere nu le mai recunoaște la întoarcere, pentru că totul se schimbase, trecând un număr mare de ani.

Pădurea în care se luptase cu scorpia se transformase într-un oraș mare și frumos. Ajuns în împărăția tatălui său, nu mai găsește nimic, totul se dărâmase, palate și case și pretutindeni era pustiu. Printre dărâmăturile palatului tatălui său, Făt Frumos găsește o ladă cu osemintele părinților săi, o deschide și pătrunde năuntru renunțând la tinerețe fără bătrânețe și fără de moarte.

Basmul are o semnificație destul de izbitoare. Făt-Frumos, deși găsește tinerețea fără bătrânețe și viața fără de moarte, el totuși nu poate supraviețui tinereții fără bătrânețe și vieții fără de moarte.

auzit de la Blendea Dumitru în vârstă de 68 de ani în martie 1958

„Povestea terciului”

Un flăcău foarte sărac, pe nume Ionică își caută o logodnică în alt sat fiindu-i rușine de sărăcia lui. De câte ori se ducea în vizită la logodnica lui, el cerea să i se dea apă de băut, pentru că întotdeauna îi era sete. Fiind întrebat de logodnica sa de ce bea atâta apă, el răspunse alăturea, nu întrebarea, dând de înțeles logodnicii sale că mănâncă numai pește. Logodnica vrea să afle adevărul. Se îmbracă în haine de cerșetoare, se duce la casa logodnicului său și roagă pe mama acestuia să o găzduiască în casă  pentru o singură noapte. Deși mama logodnicului o refuză la început, pentru că nu avea pat unde să o culce, totuși ea se înduplecă și o găzduiește. După ce se înnoptează, apare și logodnicul ei. Cere mamă-si de mâncare și aceasta îi pune dinainte o strachină cu terci.

A doua seară, când Ionică se duce iar în vizită la logodnica sa, mama Mariuței, pentru că așa o chema pe logodnică, îi spune lui Ionică:

- Ionică, maică, terci mănânci, terci faci,

- Vorbă cu fata mea să nu mai faci.

auzit de la Cornea Filofteia în vârstă de 43 de ani în martie 1958

 Povestirea acestor basme este foarte simplă, acțiunea deasemenea; se împletesc în mod armonios cele două elemente: realul și fantasticul, fantasticul sau irealul predomină; eroii sunt creații ale poporului și în majoritatea lor sunt înzestrați cu puteri supranaturale; ei înving orice obstacol sau piedică ce li se pune în cale de către elementele negative; ei reprezintă și viața de toate zilele a poporului, adevărul și dreptatea în luptă contra răului, care până la urmă este învins de adevăr și dreptate; ei reprezintă năruințele poporului spre o viață mai bună și mai fericită; majoritatea acestor eroi sunt: Făți Frumoși, Ilene Cosânzene, Zmei, balauri, cai năzdrăvani, fete de împărați, muma pădurii, zgripțuroaice, scorpii, diavoli, împărați și împărătese, crai și crăițe, servitori, oameni de rând etc..

Din aceste povestiri se desprind eroii pozitivi și cei negativi. Limba acestor opere literare este limba întregului popor, simplă, frumoasă și armonioasă, presărată cu figuri stilistice, cu proverbe și zicători. Acțiunea tuturor basmelor populare se împletește cu lupta dintre bine și adevăr, pe de o parte cu lupta dintre neadevăr și minciună și exploatarea pe de altă parte. Până la urmă, binele, adevărul și dreptatea triumfă asupra neadevărului, minciunei și exploatării.

Doine și cântece

//La moară la Făgădău//

La moară la Făgădău

Macină și bun și rău

Acolo macin și eu.

Morărița ce-mi spunea

Stai puiule nu punea

Pân ce nu m-oi săruta

Ferice de om frumos

Și la moară toarnă-n coș

Vai de omul cel urât

Nici la moară n-are rând 

//Cătăni-m-aș cătăni//

Cătăni-m-aș cătăni

Numai arma de n-ar fi

Arma și cu ranița

Căci ele mi-au mâncat viața.

//Hai mândruțo săi pârleazul//

Hai mândruță săi pârleazul

Vino să uităm necazul

Puiculița mea

Vin puicuță pe din dos

C-am o poartă de rogoz

Cum pui mâna cade jos

C-am în brazdă patru boi

Și acasă mai am doi

N-are cin să-i îngrijească

Dac-acasă n-am nevastă.

 

//Rujiță de pe răzor//

Rujiță de pe răzor

Rujiță de pe răzor,

Nu mă blestema să mor

Nu mă blestema să mor,

Căci mai blestemat o dată

Și-am zăcut o vară toată

I-auzi cum răsună valea

Și mândruța-mi ține calea

Și nu i-am rupt florile

Nici mărgăritarele

Și le-a rupt dada Marie

De le-a pus la pălărie

Pălăria lui Ionuț

Căci a fost al ei drăguț

I-auzi cum răsună valea

Și mândruța-mi ține calea

(auzite de la Constantin Mitrea Dumitrescu în vârstă de 76 de ani în martie 1958 - Drajna)

//Inimă de putregai//

Foaie verde de susai

Inimă de putregai

Ce guriță dulce ai

Și taichii nu vrei să-i dai.

N-am un cuțit să te tai

Să văd la mijloc ce ai

Inima de putregai!

//Du-te Leano de te culcă//

Du-te Leano de te culcă

Nu ține umbră la furcă

Du-te Leano de fă patul

Deseară-ți vine bărbatul!

Lasă vie, vie, vie,

Calea mărăcini să-i fie!

Du-te Leano de te culcă

Nu ține umbră la furcă

Du-te Leano de fă patul

Deseară-ți vine amantul!

Lasă vie, vie, vie,

Calea trandafiri să-i fie!

//Leuștene, cin te-a pus//

Leuștene cin te-a pus?

Marița care s-a dus!

Leuștean cu foaia lată

Cine te-a sădit pe baltă?

Marița când era fată!

Câte flori pe iaz în sus

Tot Marița mi le-a pus!

Câte flori pe Teleorman

La Marița pe tulpan!

//Cât e Oltul de cotit//

Foaie verde mărgărit

Cât e Oltul de cotit

Mă mir eu cum l-am trecut!

L-am trecut cu meșteșug

Pe două roate de plug!

Foaie verde și-o sipică

Oltu-i mare lumea-i mică,

Nu te duce Ioniță

Că te-neci tu mă-i Gheorghiță!

Măcar de m-aș nieca

Numai să-mi văd iubita!

(auzită de la Dinescu Sevastița în vârstă de 67 de ani în martie 1958 - Drajna)

//Cucule, de unde vii//

Cucule de unde vii?

De la niște vii pustii!

Dar de badea ce mai ști?

Știu că-i bine sănătos

Șade la masă voios.

Și-i voios ca umbletul,

De îi frige sufletul!

Pită albă stă la masă

Cum îi pita mai frumoasă

Nici necoaptă

Nici răscoaptă

Lângă pită

Carne friptă

Lângă carne

Două cane:

Una-i cu vin îndulcit

Și nu bea de necăjit,

Una-i cu vin pipărat

Și nu bea de supărat,

Nici nu bea nici nu mănâncă

De durerea-i cea adâncă.

 

Doinele și cântecele: La moară la Făgădău, Cătăni-m-aș cătăni, Hai mândruță, săi pârleazul, Rujiță de pe război, Inimă de putregai, Du-te Leano de te culcă, Leuștene cin te-a pus, Cât e Oltul de cotit și Cucule, de unde vii, exprimă sentimentul dragostei sincere a omului simplu din popor. Acest sentiment de dragoste este plin de gingășie și uneori el atinge înălțimi nebănuite. Ca un vulcan el se revarsă peste toată firea celui care îl trăiește și el nu poate fi stins decât în clipa când apare iubitul sau iubita dorită.

Semnificative în această privință sunt doinele și cântecele: „Cucule, de unde vii”, unde dorul de iubită este atât de puternic la flăcăul îndrăgostit încât „Nici nu bea nici nu mănâncă, de durerea cea adâncă” pricinuită de dorul iubitei sale. Acelaș sentiment îl trăiește și flăcăul îndrăgostit din doina „Cât e Oltul de cotit”. El preferă să se înece, dar numai să-și vadă iubita.

5.V.1940, Ogretin - r. Teleajen, inf. Marița Mănescu; cules de E. Comișel:

Niță, Nițișoara mea,
Ți-ar face neica căruță
Cu roațile de tărtăcuță,
Proțapu dă micșunele,
C-așa-i place mîndri mele.
Niță, Niță, Nițișoară,
Fi-te-ar fi lovit o boală
Cîn ierai la mine-n poală
Cu mîna la țâțișoară,
Cu gura la bărbișoară!

Lele, lele și iar lele,
Cu basmaua pă sprincene,
Cu păru făcut inele,
Mi-ai usca zilili mele!
Cine ți-o mai zice lele
Să-z poarte coadile tăle
Și ciorapi din picere
Și urmizu dă la gât
C-ăla mă bagă-n pămînt!

 

Proverbe, zicători și ghicitori

Proverbe

Prin muncă și vrednicie

Poți scăpa de sărăcie.

Leagă sacul până e rotund

Nu când ajunge la fund.

Când vrei să vorbești, la gură,

Să ai lacăt și măsură.

Nimeni nu întreabă de casa frumușelului,

Ci de casa vrednicului.

Zicători

Școala face omul om

Și altoiul pomul pom.

Pomul se cunoaște după roade,

Iar omul după fapte.

Curățenia este mama sănătății.

Ghicitori

Nuculița Goga

Spânzură Moldova.

Fără mâini, fără picioare

Și fără scară

Se suie în pod.

Dacă iei din ea se mărește

Dacă pui se micșorează.

Cuigurele, mugurele,

Merg pe drum înșirățele

Cuigur, mugur cel bătrân

Șade-n drum și bea tutun.

Am o găină pestriță

Duce veste lui Gheorghiță.

Din cele patru proverbe se poate ușor constata că poporul , din experiența lui de zi cu zi, a transmis învățăminte ori de câte ori i s-a ivit ocazia. Aceste învățăminte i-au fost de folos în viața lui de toate zilele, putând lupta cu mai multă ușurință și cu mai multe forțe de izbândă împotriva sărăciei și a nedreptăților sociale din vremurile în care a trăit.

Zicătorile, fiind simple observațții dobândite din viața de toate zilele, sunt creații ale poporului. Atât proverbele, cât și zicătorile au un sentiment moralizator și se caracterizează printr-o mare înțelepciune omenească.

Ghicitorile, creații ale poporului, au avut scopul de a pune la încercare istețimea minții, de a descreți fruntea și de a înveseli pe ascultători, printr-o descriere a obiectului care trebuia să fie ghicit. Ele erau spuse la manifestările în comun ale oamenilor: șezători, clăci, zile de sărbătoare și în nopțile de iarnă.

Cântece satirice - Strigături sau Chiuituri

„Draga mamei, frumușică
Cum se scoală, cum mănâncă
Cum mănâncă cum se culcă
Cum se culcă, cum adoarme
Cum se scoală cum iar i-e foame
Cum mănâncă iar adoarme
Draga mamei, jucăușă,
Cu gunoiul după ușa
Pune boii la tânjală
Ca să dea gunoiu afară
Furca lungă, moartea mea
Război nu te-aș mai vedea
Pahar de vin cum te-aș bea”.

„Mândra cu poalele crețe
Fuioarele-s pe cotețe
Descrețește-ți poalele
Și toarce-ți fuioarele
Lasă lele furca jos
Și mai toarnă vin spumos
Lasă lele furca-n casă
Și vino de stai la masă”.

„Foaie verde de susai
Și la horă sai și sai!
Poale la cămașă n-ai
Am nințele de fuior 
Și-s colea pe rischitor
Am nințele de bumbac
Nu mă-ndur să stric ce fac
Stau așa și fără poale
Și la horă sai mai tare!”

„Unde sunt două cumnate
Casele-s nemăturate
Unde sunt două nepoate
Apă-n cofă nu mai este”.

„Trandafir crescut în fân
Rău îmi stă june bătrân
Trandifir crescut în iarbă
Rău îmi stă june cu barbă”.

„Foaie verde foi de ceapă
Cine-i om să se priceapă
Foaie verde busuioc
Învârtește fata-n loc”.

„Nu te uita la cojoc
Ci te uită cum mai joc
Nu te uita la căciulă
Ci te uită la făptură”.

„La horă mă-ndes mă-ndes
La război nu știu să țes
Saltă, saltă pe lelea
N-aștepta să zică ea”.

„Trece lelea pe colnic
Răsucind la borangic
Răsucește de trei zile
Și pe fus n-are trei fire”.

„Fata mamei lăudată
De trei luni nepieptănată”.

Din cercetarea cântecelor satirice a strigăturilor sau a chiuiturilor se poate observa cu multă ușurință spiritul critic al oamenilor, adresat în special fetelor și femeilor leneșe. Ele nu torc, nu țes, nu cos, nu spală, nu fac mâncare, nu se îngrijesc de curățenia lor corporală sau de curățenia caselor lor. Singurul lucru care le preocupă este dansul și iarăși dansul. Societatea a satirizat aceste defecte omenești și a luptat pentru îndreptarea acestor defecte satirizându-le în public în special la horele din sat. Glumețe în felul lor, dar pline de voie bună având un rol foarte important în viața poporului. Au fost satirizați și exploatatorii: domni, boieri, funcționari, jandarmi, care trăiau din truda și sudoarea oamenilor de rând.

Colinde populare

Colindă populară culeasă de C.N. Mateescu din comuna Drajna - decembrie 1891

La tulpină de doi meri
Lerului ș-´al merului
Este-un pat mare încheiat
Cu scânduri dalbe de brad
Cu picioare de fag
Dar în el ce îmi așterne?
Procod verde de mătase
Împletit de Doamnă ´n șase
Dar în el cine nu doarme?
Coconașu cutare
Cu Conița cutare
Și ´ntre ei cine se vede?
Prunculețu mititel
Mititel și fățărel
Ș´apucai pe drum la vale
Me ´ntâlnii cu Domnu sfânt
Cu șuba până ´n păment,
Cu chipiul de argint.
Ale cui shunt aste case
Așa nalte minunate
Pe din nuntru zugrăvite
Pe d´afară poleite
Cu podeli de simioc
Cu strașini de busuioc?
Ashilie plină rasă
Remâi casă sănătoasă.

Revista de folclor, 03, nr. 1, 1958, Convorbiri Literare 1 decembrie 1891, prof. Ioan Rizea, corelare C.R.

Editor

Website drajna.ro

4797 comentarii

  • Jeffreynox Jeffreynox 19 Oct 2017

    viagra canadian pharmacy

    canada pharmacy viagra

    canadian cheap viagra
    order cialis online canada generic viagra canada price

    Reply
  • ApokoaloKap ApokoaloKap 18 Oct 2017

    acheter cialis en ligne livraison rapide
    acheter du vrai cialis
    substitut de viagra livraison
    allegra sans ordonnance
    ginseng ginkgo prix
    vente pilule viagra
    panadol extra en france
    ahref="http://paraismo.org/viagra-a-l-unitГ©-le-prix-0z3">"uelle viagra acheter
    acheter propecia sur internet calvitie
    methotrexate en france
    achat viagra pfizer dysfonction Г©rectile
    vente viagra lyon
    prix reminyl
    prix cialis 20 mg en pharmacie
    cialis 20mg prix en pharmacie paris

    Reply
  • TerrellRox TerrellRox 18 Oct 2017

    pharmacy rx one canadian online pharmacy http://www.prescriptionpillspharmacyrxrx.ru sky pharmacy canada free cialis viagra without prescriptions canadian pharmacy no prescription lowpricenonprescriptionviagra cialis 40 mg Viagra Samples

    Reply
  • ApokoaloKap ApokoaloKap 18 Oct 2017

    prix stromectol en ligne
    cialis feminin prix
    vente de vrai viagra
    cialis 20mg tadalafil en france
    vrai viagra en ligne forum
    le prix de methotrexate
    prix du clomid en algerie
    2 5 acheter cialis
    prix de la pilule viagra
    vente de alli pour maigrir
    prix du cialis 30
    motilium Г©quivalent sans ordonnance

    Reply
  • ApokoaloKap ApokoaloKap 18 Oct 2017

    acheter kamagra bangkok
    paladin plan b pharmacie en ligne
    achat de plavix
    ou acheter viagra en ligne forum
    methotrexate sans ordonnance
    motrin contre indication pharmacie en ligne
    peut on acheter du clomid sans ordonnance
    stromectol avec ou sans ordonnance
    acheter viagra generique pas cher
    prozac vegetal pharmacie en ligne
    effexor en france

    Reply

Lasă un comentariu

Doar ascultă...

 
Radio drajna.ro
 
Radio drajna.ro
Radio drajna.ro
Template Settings

Color

For each color, the params below will give default values
Green Blue Brown Yellow

Body

Background Color
Text Color
Background Image for Layout Style: Boxed
Layout Style
Select menu
Google Font
Body Font-size
Body Font-family