Situl de la Drajna de Sus a fost redeschis, pentru continuarea lucrarilor arheologice, sub indrumarea reprezentantilor Muzeului Judetean de Istorie si Arheologie Prahova. La sfarsitul saptamanii trecute, presedintele Consiliului Judetean Prahova, Mircea Cosma, cunoscut iubitor al istoriei acestor meleaguri, a vizitat santierul arheologic de la Drajna de Sus, pentru a vedea, la fata locului, descoperirile facute de catre specialistii in arheologie. "In urma a patru sondaje, efectuate de catre Institutul National de Arheologie, s-a stabilit ca acest castru era compus din mai multe corpuri de cladiri. In casa comandantului, precum si in cazarme, incalzirea se efectua prin niste tuburi ceramice din pardoseala, potrivit rezultatelor scanarii la adancime, cu instrumente de mare precizie", dezvaluia, recent, presedintele Consiliului Judetean Prahova, Mircea Cosma.

Inainte de reinceperea cercetarilor arheologice in zona castrului roman, cele 4,8 hectare de teren au fost trecute in proprietatea privata a comunei Drajna si, cu sprijinul autoritatilor judetene, vor fi scoase la iveala vestigii extrem de importante pentru istoria locurilor. Castrul roman de la Drajna a fost inclus in traseul “Drumul Fructelor", un proiect de promovare a judetului Prahova, initiat de catre Consiliul Judetean Prahova.

Primele descoperiri arheologice de la Drajna, de la mijlocul anilor ‘90, au scos la lumina ceramica dacica si romana, monede din perioada 88 – 117 d. Chr, precum si piese de port si podoabe, piese de pavaj stampilate cu insemnele unitatilor militare care erau cantonate aici, pe teritoriul vechii Dacii.

Castrul roman, ridicat de Legiunea a V-a Macedonica, una dintre cele doua legiuni romane stationate permanent in Dacia, va fi scos la lumina, incetul cu incetul, dezvaluind lumii intregi capacitatile de care dispuneau, acum aproape 2000 de ani, soldatii romani.