Romanian English French German Italian Russian Spanish

   Biserica a fost construită în anul 1844 de către Alexandru Filipescu, creație a arhitectului francez Collson.

Acest sfânt templu s´a zidit în onoarea unuia în Treime Dumnezeu și lauda cuviosului ei patron Alecsandru, cu toată cheltuiala lui Dumnezeu zelosului proprietar Mare-Logofăt Alexandru N. Filipescu, în anul 1844, MDCCCXLIVinscripție în litere chirilice
Este inscripția cu litere chirilice de pe frontonul ușii bisericii, ce întâmpină credincioșii de fiecare dată când îi trec pragul.

pisanie biserica filipescu Lăcașul se află pe locul unde în anul 1680 boierul Constantin Filipescu a ridicat biserica ”Sf. Împărați Constantin și Elena”. Biserica conacului Filipescu poartă hramul «Sfântul Alexandru»,

 În mod cert, Colson este cel care a proiectat și pictat prima dată interiorul capelei castelului, servind și drept cavou de familie. Picturile lui Colson nu au fost executate direct pe zidurile bisericii, ci pe vaste pânze fixate pe pereți. În 1892, când Elena Kretzulescu va restaura biserica, tablourile lui Colson au fost mutate din biserica satului, iar în capelă s-au executat picturi murale de către I. Vintilescu. Picturile pe pânză ale lui Colson au fost pierdute în timpul primului război mondial, în 1916, doar una - reprezentând Răstignirea - fiind salvată de Dumitru Kretzulescu-Warthiadi și montată în salonul mare al castelului. Tâmpla capelei a fost sculptată din lemn de nuc masiv chiar de logofătul Alexandru Filipescu. În 1977, biserica a fost grav afectată de cutremur, fiind necesară refacerea turlei, dar nu în stilul inițial, ci în cel românesc.

 Biserica. purtând hramul ”Sf. Alexandru”, adăpostește cavoul familiei Filipescu, acoperit cu un bloc de marmură pe care se află săpate numele lui Alexandru Filipescu (1787-1856), al soției sale Profira (născută Cuzin: 1790-1888), al fiicei lor, Maria Kretzulescu (1835-1878) și al nepoatei lor, Elena Kretzulescu (1857-1930).

 

Aici odihnescu Alecsandru N. Philippescu, încetat din viață la 18 Decembrie 1856, și fiica sa, Maria, încetată din viață la 10 august 1878.scriere de pe un mormânt al familiei Filipescu

 În 1897, Elena Kretzulescu va comanda Casei Borel din Paris un mare orologiu pe care îl va instala în turla bisericii. În spatele bisericii se află clopotnița masivă din piatră, care avea, până în 1916, trei clopote mari ce purtau monograma lui Alexandru Filipescu. Acestea, împreună cu țevile tunurilor de la castel, au fost topite de nemți în timpul războiului.

 Biserica a fost restaurată în numeroase rânduri prin hărnicia locuitorilor drăjneni. Pentru a păstra integritatea bisericii, preotul Vasile a clădit o capelă, unde oficiază slujbele în timpul săptămânii, biserica fiind folosită așadar numai duminica și de sărbători. Turla bisericii, înaltă de 31 metri inițial, proiectată în stil gotic, s-a dărâmat la cutremurul din anul 1977, fiind înlocuită cu o turlă de 6 metri din tablă. Cu ocazia acestei restaurări au fost repictați și pereții interiori ai bisericii, fiind făcute descoperiri la nivelul picturilor. Pe peretele din partea stângă a altarului există scena învierii Domnului, pictură care inițial reprezenta doar pe Mântuitorul Isus Hristos deasupra mormântului. Pictura originală aparține ucenicilor marelui Tăttărescu, Vinteleștii, pictori renumiți din tată în fiu de-a lungul a trei generații. Catapeteasma este sculptată din lemn de cireș chiar de către Alexandru Filipescu.

 Preotul Vasile Ilie este protoiereu de 30 de ani la acest locaș sfănt și a transformat Biserica Filipeștilor în muzeu religios. Monumentul Eroilor din Drajna de Jos este unul din primele monumente prahovene glorificând moartea celor 156 de eroi, cel mai mare număr dat de vreuna din localitățile prahovene în cele două războaie mondiale.

Acestu sfântu Triodu este cumpăratu dă dumnealui bivu Velu Dvornicu Neculae Filipescu, întâia Domnie a prea-în-nalțatului nostru Domnu Io Constandinu Angerliu Voevod, la leatu 1798 Fevr(uarie) 8, pentru sf(â)nta biserică ce s´au făcutu la moșiia dumnealui Drajna, sudu Saacu; scris-am eu Răducanu postelnicel, sluga dumnealui boerului; și cine va citi, să zică: Dumnezeu să-l erte.text de pe un Triodion din anul 1798 cules de Nicolae Iorga

Iată câteva cuvinte ale lui Nicolae Iorga despre biserica Filipeștilor:

De la biserica, aproape catolică a curții din Drajna de Jos - data aceasta văd chipurile, zugrăvite mai ieri, ale ctitorilor, cu mîndrul Alexandru Nicolae, mort în 1852, așezat, mărunțel, cu toupet cochet (moț sau smoc de păr) și lungi mustăți drepte, între măreția ișlicelor, giubelelor, bărbilor de protipendadă: a lui Nicolae, tatăl, a lui Pană, bunicul, și văd și marele mormânt de marmură săpată care cuprinde pe ultimul boier de moșie din acest loc - de la această biserică, al cării zid de împrejmuire și a cării clopotniță sînt mai interesante decît arhitectura, suim printre căsuțele satului. Rînduiala cea mai bună, curățenia cea mai desăvârșită îți zîmbesc de pretutindeni. Fericit colț de lume!

Nicolae Iorga - Valea Teleajenului - Descriere în vederea excursiunilor

 
C.R. drajna.ro

Doar ascultă...

 
Radio drajna.ro
 
Radio drajna.ro
Radio drajna.ro
Template Settings

Color

For each color, the params below will give default values
Green Blue Brown Yellow

Body

Background Color
Text Color
Background Image for Layout Style: Boxed
Layout Style
Select menu
Google Font
Body Font-size
Body Font-family