Situat pe un vast platou format la vărsarea pârâului Drajna în râul Teleajen și dominând din înălțimea sa satul Drajna de Jos și întreaga vale a Teleajenului, castelul Filipescu-Kretzulescu rămâne și azi mărturie vie a existenței, timp de peste trei secole, pe aceste meleaguri a două vechi familii boierești române, ce au dat țării cronicari, diplomați și oameni de cultură. Adăpostind azi un sanatoriu TBC, castelul boIerilor Filipești, renovat ulterior de Elena Kretzulescu, a cunoscut o existență marcată deseori de distrugeri profunde și refaceri miraculoase, fiind printre puținele reședințe boierești din Țara Românească care s-au păstrat în forma originală. 

 Castrul Roman este situat în sud-estul satului Drajna de Sus, pe platoul dealului „Grădiștea” (denumire provenită din slavonă - Oraș Întărit), la altitudine de 446m, coordonate GPS 45.256876, 26.072941, separate pe linia nord-sud de valea râului Drajna (Drăjnuța) și pârâul Ogretin.

     Moara de apă Warthiadi sau moara Domnească, cum era cunoscută în trecut, este prima componentă a ansamblului arhitectonic de la Drajna care atrage atenția călătorului, fiind amplasată pe un iaz deviat din râul Teleajen, pe malul stâng.

  Biserica a fost construită în anul 1844 de către Alexandru Filipescu, creație a arhitectului francez Collson.

  "Acest sfințit templu s-a zidit în onoarea unuia în Treime Dumnezeu...", este inscripția cu litere chirilice de pe frontonul ușii bisericii, ce întâmpină credincioșii de fiecare dată când îi trec pragul.

  Ruinele cetății geto-dacice ”La Cetățea” sunt situate în satul Făget, la limita dintre comunele Drajna și Homorâciu, pe vărful numit  „Cetățeaua”.