Romanian English French German Italian Russian Spanish

stema index

 

    Comuna Drajna este situată în zona subcarpatică din nord-estul județului Prahova, în depresiunea  Drajna - Chiojd, flancată de culmile Pintenului Văleni-Homorâciu, pe ambele laturi ale gărlei omonime, fiind așezarea cea mai veche din zona Văii Teleajenului. Se învecinează , la est cu comuna Posești, la sud-est, cu comuna Aricești Zeletin, la sud cu comuna Predealul Sărari, la sud-vest, cu orașul Vălenii de Munte, la vest, cu comunele Teișani, Izvoarele și Măneciu, iar la Nord, cu comuna Cerașu.

   Comuna este formată din satele: Cătunu, Ciocrac, Drajna de Jos, Drajna de Sus, Făget, Ogretin, Piatra, Pițigoi, Plai, Podurile, Poiana Mierlei. Limitele comunei sunt : latura nordică dealurile Leordeanu (834,4m), Teiului (762m), Iazul Țiganului (769m), latura estică vârfurile Stănilă (756,7m), Mierlei (669,9m), Stânei (636,6m), La Peri (672,8m), iar pe latura vestică de Piscul Domnului (532,7m).

Satul Drajna de Jos este brăzdat de două dealuri: la Nord, având 4 piscuri însemnate: Vârful Cetățeaua, Vârful Piatra, Piscul lui Bârsan și Piscul Domnului, iar la S-E, având vârfurile: Scafele, Pițigoiul și Vârful Perilor, acestea fiind pășuni. Între Piscul Domnului și râul Teleajen se află Câmpia Stăneștilor.

Satul Drajna de Sus  este străbătut de trei dealuri: 

  • dealul de la N și E,  ce începe din muntele Craiu și se lasă spre sud printre râurile Drajna și Ogretin, terminându-se la confluența acestor ape prin „Muchia lui Pârpală”. Acest deal are următoarele piscuri: Piatra Lungă, Leurdeanul, Piscul lui Ciocan, Chilia, Piscul Trăsnit, Grădiștea și Muchia lui Pârpală.
  • dealul de la V și S-V ce începe tot din muntele Craiu și se lasă spre sud printre râurile Drajna și Teleajenul, terminându-se la confluența acestor ape, cu Piscul Domnului, în satul Drajna de Jos, având ca piscuri: Cetățeaua, La Cruce, La Piatra și Piscul Domnului.
  • dealul de la S și S-E numit Ciocracul cu piscurile: Scafele și Malul de răsună.

Poieni: Proșcanul, Pe Vale, Vaduri, Chilia, Groapa-Oii, Groapa-Largă, Groapa-Cornului și Poiana.

Vâlcele: Dragomirei, Valea cu Jugastri, Valea Podurilor, Groapa Oii, Proscanul, Pe Vale, Groapa Chiliilor, Groapa Oanei, Groapa Largă, Groapa Cornului, Groapa Cetățelei, Fundul Poienei, Sila, Voichița, Podureanca, Apa-Dulce și Sărățelul.

Râul Drajna izvorăște din Munții Tătaru , Vârful lui Crai (1.473m), trece prin comunele Cerașu și Drajna, apoi se revarsă în râul Teleajen, la extremitatea nordică a orașului Vălenii de Munte. Face însemnate zigzaguri la Moara după Vale, Râpa Corbului, Burdușei, Moara Mihaiu Popescu, Râpa Stan Bratu și la Plăișani.

 Denumirea comunei vine de la numele pârâului Drajna (supranumită Drăjnuța) care o strãbate de la nord cãtre sud şi care derivã din cuvântul „draj” care în limba slavonã înseamnã râu repede, energic, dar după Alexandru Barbu ar semnifica limită teritorială, hotar.  

 Numele satului Ogretin trebuie raportat la vechiul slav „ograda” cu sens de îngrăditură. Numele ar deriva de la „o grădină” (grădina castrului de pe Grădiște, devenită apoi proprietatea moșnenilor drăjneni).  Se spune că locuitorii se trag din Dragomir Comișel, fratele lui Stan Sutașul, ambii din Familia Pânteștilor ogretineni. Ar fi o explicație a faptului că unul din primele documente scrise, cunoscute nouă, care atestă așezările de aici se referă la Ogretin și datează din 1486-1487.

  Totuși primul hrisov de atestare se referă la satul Stănești (înglobat Drajnei de Sus) fiind datat 1 decembrie 1429, dat la Argeş, prin care Dan al II-lea, urmaşul lui Mircea cel Bãtrân, emitea un act de dănie unor boieri ai săi (Dumitru din Maniaci, Balea, Bârseanu) pentru satele: Maniaciul, Poienile Vărbilăului, jumătate din Izvoranii de la Dealu Mare - azi Valea Călugărească, precum și a treia parte din Stănești; citește mai mult...

  Un al doilea răvaș este scris între anii 1482-1495, în care Vlad Vodă Călugărul scrie Brașovenilor ca să înapoieze lui Nicula și Manglavit 450 berbeci cumpărați din țara Moldovei, care au fost tâlhăriți la Drajna.

  Despre această așezare a Stăneștilor putem aminti mai multe documente: 

   Ogretinul, care, până în 1877, a aparținut de comuna Râncezi, mai e amintit și în alte evenimente din 1604, sau 1631, ca și Stăneștii de altfel în 1630, octombrie 1631, noiembrie 1631, 1632. În ce privește Drajna... nu ne lipsesc evenimentele consemnate. Astfel:

   Cătunul aparținuse Drajnei de Sus, până în 1864, ca și cătunele Podurile și Sfoara Gradiștea. În 1864, au fost împroprietăriți 323 locuitori din Drajna de Jos și doar 18 din Drajna de Sus, de unde deducem că cei mai mulți moșneni erau în Drajna de Sus, iar numărul șerbilor era mult mai mare în Drajna de Jos. Drajna de Jos avea în subordine și cătunele: Chirițești, Făgetul și Podurile. Se menționează și urmele unui sat în Valea Stăneștilor, dar și urmele unui drum pavat (drumul roman) în Valea Dracului. În 1913 se constituie societatea forestieră „Drajna”.

   Nu se știe exact când a luat ființă școala în comuna Drajna. Se consemnează, DGJPH, că a fost înființată în 1870 la Drajna de Jos, în 1881 la Drajna de Sus, și în 1886 la Ogretin. Documente însă contrazic aceste date. Se știe că în 1838 funcția de învățător la Drajna de Jos o deținea Eneache Cotună (în funcție și în 1841), la Drajna de Sus Ilie Bolânu, la Ogretin Gheorghe Georgescu (unde învățau și copiii din Cătunu), iar în 1861 erau: Ioan Ionescu în Drajna de Jos, Ștefan Ogrătineanu, în Ogretin și Dumitru Bolânu în Drajna de Sus. 

   Dupã 1880 s-au pãstrat şi documente şcolare ca matricole, dãri de seamã la sfârşit de an şcolar, chiar şi cataloage (învãţãtorii generaţiei lui Spiru Haret: Teodor Popescu la Drajna de Jos). La data de 14 septembrie 1904 s-a inaugurat noul local de școală din Drajna de Jos. Vezi articol din ziarul Adevărul 31 august 1904.

judetul Saac

   Vestigiile arheologice atestă urme ale locuirii încă din epoca bronzului (Depozitul de seceri de bronz din Drajna de Jos), ca apoi în 106 să se construiască de către romani Castrul din Drajna de Sus ( cãrãmizi, obiecte de lut, ziduri şi multe alte obiecte artizanale aflate în diferite muzee din Ploieşti şi Bucureşti).

   Depozitul de seceri din bronz conține 240 exemplare și a fost descoperit în anul 1616 pe malul stâng al râului Teleajen, la 40 cm adâncime. Datează din anul 1400 îHr. Aceste piese sunt studiate pentru început de profesor Nicolae Iorga, după care sunt trimise Muzeului Național de Istorie . Piesele respective reprezintă : 7 spade, 16 vârfuri de lance, 13 securi, 2 securi cu gaură transversală, 2 ciocane, 1 sceptru și 199 seceri. Din analiza formei și ornamentației lor s-a observat că atelierele care au turnat acest metal au folosit metode tehnice și decorative asemănătoare cu cele întrebuințate în prelucrarea bronzului din nordul Italiei.

   În Drajna au mai existat și alte monumente valoroase. Unul dintre ele era bisericuța din lemn, din Drajna de Sus ridicată de un anume Dumitru, pe la începutuk veacului al XVII-lea, pe care la 28 aprilie 1631, moșnenii o vindeau marelui vornic Hrizea și în locul căreia s-a ridicat apoi biserica „Sf. Voievozi”, prin anul 1800. În satul Făget mai exista o moară de apă la câteva sute de metri în amonte de podul peste râul Drajna și o Povarnă în aval de pod, ale familiei Cojocaru, folosind un iaz adus pe lângă râul Drajna. Încă se poate vedea urma tunelului de trecere pe sub șoseaua nouă.

 

 Istoria locului poartă amprenta trecerii unor personalităţi de marcă:

  • Mircea cel Bãtrân care a condus o bãtãlie din tabãra aşezatã pe «vârful Mircea»;
  • Ştefan cel Mare, când a venit în Tara Româneascã şi a ars cetatea Teleajenului în 1474;
  • Mihai Viteazul şi celebrii sãi cãpitani când la 1599 şi-au purtat o parte din oşti peste munţi în Transilvania ; Vezi Luptele cu Polonii ale lui Mihai Viteazul (pag. 14) AICI
  • marele stolnic Stroe Buzescu cu oastea lui Radu Şerban când în bãtãlia sa eroicã de la Ogretin şi Stãneşti în 23-24 septembrie 1602 a învins pe Mârza nepotul hanului tãtar Gazi Ghirai;
  • trupele principelui Transilvaniei Gheorghe Racozi I, sub comanda lui Ion Kemeny au venit în ajutorul lui Matei Basarab în anul 1637 în rãzboiul sãu împotriva lui Vasile Lupu;
  • Constantin Brâncoveanu în 1690, venind din Transilvania a trecut munţii peste pasul Tabla Buţii, Ceraşu, Drajna spre valea Buzãului;
  • în 1786 domnitorul Nicolae Mavrogheni a trecut spre Ardeal în vederea luptelor cu Austriecii.
  • marele logofãt Alexandru Filipescu - zis Drãjneanu - (1787-1856) stãpân al moşiei şi a castelului de la Drajna.
  • Nicolae Iorga care avea legãturi strânse la Ogretin şi Drajna de Jos;
  • Georgescu Alexandru, zis Drăjneanu sau Gurgu, care a fost director și proprietar al ziarului naționalist-șovin Semănătorul și secretar al Partidului Național Nicolae Iorga din județul Vlașca, n12.12.1898.
  • generalul Berthelot care venea des la familia Gheorghiescu în Drajna de Sus;
  • scriitorul şi omul politic A. I. Basarabescu care venea la vânãtoare în Ogretin şi în timpul rãzboilui şi-a adus familia în refugiu la familia Antonescu în Drajna de Sus;
  • poetul Nichita Stãnescu care şi-a petrecut o parte a copilãriei şi adolescenţei la Drajna de Sus;
  • scriitorul Ioan Grigorescu avea originile imediate în Drajna de Sus, din partea tatălui; vezi cartea „De vorba cu Ioan Grigorescu”, pag. 20. foto 1939 tatăl, frații și verii.

       Principalii protagonişti ai modernizãrii comunei Drajna : Dumitru Basilescu (care a înființat Societatea Cooperativă de Credit și Economie Drajna la data de 18 mai 1901 - vezi articol din Revista Albina), Mandita şi Vasile Mihãilescu, T. Popescu, la Drajna de Sus, mai târziu Gheorghe Antonescu la Ogretin.  Au înfiinţat biblioteci între anii 1900 şi 1910, Cãminele culturale «Viitorul Drajnei» la Drajna de Jos şi «Tudor Vladimirescu» la Drajna de Sus, Dispensarul uman la Drajna de Sus (14 noiembrie 1924), Banca şi Casa cooperaţiei în anul 1920 cu sediul în Drajna de Sus.      

Între anii 1227 - 1845 comuna Drajna a făcut parte din județul Saac care avea reședința la Vălenii de Munte.

                                 Portul                            PrahovaFata                                   PrahovaOm   Folclor local

   Zonele colinare sunt atractive pentru plimbările pe jos, cu bicicleta sau ecvestre, unde putem admira frumoasele peisaje și monumente din comună:

  • Suprafața agricolă

    Suprafață arabilă: 536 ha , Pășune: 1294 ha și 974 ha fâneață , Pădure: 1577 ha , Livezi: 502 ha , Suprafață totală: 5417 ha
  • Rute de acces

    DJ102 B Văleni – Cislău
  • Orașe apropiate

    •  Vălenii de Munte – 6 km
    •  Ploiești – 40 km

  • Distanțe din centrul comunei

    •  DN 1 – 6 km
    •  Autostrada Bucuresti – 100 km
    •  Gara din Văleni – 2 km
    •  Calea ferată industrială Văleni – 2 km
    •  Aeroportul București – 100 km
    •  Benzinăria Văleni – 6 km

  • Date demografice

    •  La recesământul din anul 2002 (Click date oficiale) populaţia comunei era de 5761 locuitori, dintre care 48.12% bărbaţi şi 51.88% femei. Persoanele sub 15 ani alcătuiau 16.54% pe când persoanele peste 59 de ani alcătuiau 24.44% din populaţia totală. Densitatea populaţiei la nivelul comunei era de 91.4 locuitori/km2.
    •  La recesământul din 1 ianuarie 2009 populaţia stabilă a comunei Drajna era alcătuită din 5589 persoane, 17.37% dintre acestea fiind sub 18 ani. Densitatea populaţiei în limitele comunei este de 88.7 locuitori/km2.
    •  Rezultatele provizorii la recesământul din 2011 sunt: 5062 locuitori. Vezi Comunicat de Presă

  • Structura etnică a populației

    Români 5744 99.70 %
    Romi (Ţigani) 17 0.30 %

  • Infrastructura

    Dotarea comunei din punct de vedere al infrastructurii este reprezentată de alimentare cu energie electrică, serviciu de apă potabilă pe 90%, drum asfaltat pe 50%, serviciu de telefonie și cablu tv.

    •  Alimentare cu apă – modernizare rețea de apă și acoperire 100% ; alimentare din barajul Măneciu
    •  Canalizarea – urmează a fi realizată dupa formarea rețelei de apă
    •  Drumuri – este necesară asfaltarea a 10 – 15 km din drumul comunal
    •  Conducta de gaze – studiu de fezabilitate
    •  Electricitate – modernizată ; există linie de înaltă tensiune ; iluminat stradal modernizat
    •  Telefonie – Vodafone, Orange și Cosmote.

  • Mediu natural

    •  Relief : comuna este plasată în depresiunea Drajna-Chiojd, flancată de culmile Pintenului Văleni-Homorâciu. Cele mai răspândite soluri sunt aluviuniile și solurile aluviale în cadrul luncii Teleajenului, solurile urgiloiluviale și argiloviluviale brune podzolite, ca și cele brune și negre argiloase humifere în Dealurile Bughei. În Dealurile Priporului sunt mai frecvente solurile brune și argiloiluviale brune podzolite, rogosolurile, iar pe versanți solurile erodate;
    •  Fauna : urși, lupi, mistreți, căprioare, veverițe, iepuri, potârnichi;
    •  Flora :foioase;
    •  Clima : climat subalpin de cruțare, cu o medie anuală a temperaturii de circa 18 °C.

  • Dicționar geografic Drajna

    CIOCRACUL: deal la S și S-E de satul Drajna de Sus, având piscurile Scafele și Malu de răsună

    CURMĂTURA: deal în satul Drajna de Jos, acoperit cu păduri de fagi și brad.

    PIȚIGOIUL: deal în satul Drajna de Jos, pășune.

    GRĂDIȘTEA: deal situate în satul Drajna de Sus, între râurile Drajna și Ogretin, locul unde este situat Castrul Roman.

    LA HULĂ: o râpă situată între dealul Grpdiștea și Muchia lui Pîrpală.

    LA ILIESCI: zona din satul Drajna de Jos, situata la vale de Stănești, unde se găsesc stânci de sare, acoperite de pământ. Aici sunt doi pasnici plătiți de stat.

    MOARA BOLÂNEȘTILOR: situată în satul Drajna de Sus, unde râul Ogretin se varsă în râul Drajna.

    MOARA DUPĂ VALE: sat Drajna de Sus unde râul Drajna formează un mare zigzag.

    MUCHIA LUI PÂRPALĂ: pisc, sat Drajna de Sus, pe culmea de deal ce se lasă printre râurile Drajna și Ogretin.

    PICIORUL DRACULUI: munte Drajna de Jos.

    GĂMĂLIA: munte Drajna de Jos.

    NUCII LUI BALTAG: Drajna de Jos, zonă situată mai sus de Valea Stăneștilor, se găseau zăcăminte de sare.

    SĂRĂTURĂ: pârâu ce izvorăște din dealul Ciocracu,  ocolește „Malul de răsună” trece prin satul Cătunu apoi se varsă în râul Drajna.

    MALUL DE RĂSUNĂ: pisc înalt pe deallul Ciocrac.

    CHILIA: pisc pe culmea de deal între râul Drajna și râul Ogretin, în Drajna de Sus.

    LEURDEANU: pisc pe culmea de deal ce se lasă printre râurile Drajna și Ogretin, situat în vestul satului Ogretin. Pășune.

    PISCUL LUI BÂRSAN: pisc situat la sud de piscul Piatra, Drajna de Jos. Fânețe.

    PISCUL LUI CIOCAN: situat în Drajna de Sus între râurile Drajna și Ogretin.

    PISCUL PIATRA: situat mai la sud de vârful Cetățeaua.

    PIATRA LUNGĂ: pisc situat între râurile Drajna și Ogretin, satul Drajna de Sus.

    PISCUL TRĂSNIT: situat între râurile Drajna și Ogretin, Drajna de Sus.

    PLĂIȘANI: Drajna de Jos, unde râul Drajna face un mare zigzag.

    PE VALE: poiană în Drajna de Sus.

    RÂPA CORBULUI: Drajna de Sus, unde râul Drajna face un mare zigzag.

    RÂPA STAN BRATU: Drajna de Sus, unde râul Drajna face un mare zigzag.

    SĂRĂȚELU: mic vâlcel cu apă sărată, care izvorăște lângă piscul Piatra. Locurile din jurul acestei văi sunt sărate. Drajna de Jos.

    SCAFELE: pisc înalt pe dealul Ciocracul, Drajna de Sus. Pășune.

    STĂNEȘTI: zonă situată între Piscul Domnului și râul Teleajen.

    VALEA SILA: Drajna de Sus.

    ZĂLOJILOR: vale în Drajna de Jos.

    PERILOR: vârf Drajna de Jos.

    VADURI: vale și poiană Drajna de Jos.

    REVEICU: zonă Ogretin, unde râul Ogretin face un mare zigzag.

    STAN CIOC: zonă Ogretin, unde râul Ogretin face un zigzag.

    TURBUREA: Drajna de Jos.



C.R. drajna.ro 

Doar ascultă...

 
Radio drajna.ro
 
Radio drajna.ro
Radio drajna.ro
Template Settings

Color

For each color, the params below will give default values
Green Blue Brown Yellow

Body

Background Color
Text Color
Background Image for Layout Style: Boxed
Layout Style
Select menu
Google Font
Body Font-size
Body Font-family